Procesul de privatizare derulat de Ungaria s-a încheiat,potrivit ministrului ungar pentru dezvoltare naţională TamasFellegi, citat de The Wall Street Journal. Felleghi a adăugat căinvestiţiile directe străine nu mai pot fi atrase prin intermediulproceselor de privatizare. Totuşi, arată el, trebuie depuseeforturi pentru utilizarea activelor de stat existente într-un modraţional şi optim din punctul de vedere al costurilor, iar valoareaactivelor respective trebuie să crească dacă acest lucru va fiposibil.
Cea mai mare parte a programului de privatizare din Ungaria s-aderulat între anii 1990 şi 2001, când veniturile brute obţinute dinprivatizările directe au atins aproximativ 8 miliarde de dolari,potrivit unui raport al OCDE.
De la schimbarea regimului politic şi economic în 1989, Ungariaşi-a privatizat cea mai mare parte a economiei, atrăgând multedintre cele mai importante 100 de companii la nivel mondial.
Partidul de guvernământ Fidesz s-a angajat să protejeze activelede stat, în special pe cele considerate drept "strategice", dindomeniul energiei şi alimentării cu apă. Deşi nu s-a precizat clarce înseamnă protejarea acestor companii, acest lucru ar puteaînsemna menţinerea lor sub controlul statului.
Guvernul ungar a şocat pieţele anul trecut, când a ruptlegăturile cu FMI, după ce în 2008 a primit de la acesta unîmprumut de 20 de miliarde de euro. Executivul condus de premierulViktor Orban a motivat această decizie prin divergenţele cuoficialii instituţiei pe tema politicii antiausteritate pe careguvernul voia să o adopte. În locul măsurilor de austeritate cerutede FMI, Fidesz a introdus impozite suplimentare pentru bănci,companii din retail, energie şi telecom, cu scopul de a consolidabugetul.
De când a preluat puterea în luna mai a anului trecut, ViktorOrban a adoptat o serie de măsuri extrem de controversate atât peplan intern, cât şi extern. Adoptarea legii prin care ziarele şiposturile de televiziune pot fi amendate drastic în anumitesituaţii a stârnit un val de proteste la nivel european, guvernulde la Budapesta fiind acuzat că încalcă libertatea de exprimare apresei. Ulterior, la presiunile exercitate de Bruxelles, legea asuferit câteva modificări, dar adoptarea ei a adus prejudicii deimagine ţării.
Executivul ungar a decis anul trecut şi introducerea unor taxesuplimentare în sectoarele bancar, energetic, telecom şi de retailpentru a acoperi deficitul bugetar. Guvernul a primit critici şipentru această măsură, în special de la companiile străine caredomină sectoarele unde se aplică aceste taxe.
Măsura care a avut cel mai mare impact a fost însă"naţionalizarea" fondurilor private de pensii, miza fiind activelede 11 mld. euro deţinute de acestea. Cetăţenii au fost puşi săaleagă între pensiile private şi cele de stat. Cei care au rămas încontinuare cu pensiile private îşi vor pierde contribuţiileviitoare făcute la pensia de stat.
Recent, Ungaria a anunţat că ar putea acorda reduceri de taxecreditorilor în scopul impulsionării activităţii de creditare şiprotejării deţinătorilor de credite ipotecare.
Guvernul, care a interzis executările silite până pe 1 iunie, arputea veni de asemenea cu credite imobiliare subvenţionate pentru asusţine industria construcţiilor, potrivit raportuluiministerului.
Un grup alcătuit din reprezentanţi ai guvernului, băncilor şiindustriei construcţiilor a redactat propunerile.
Astfel se vrea protejarea deţinătorilor de credite în valutăcare nu-şi mai pot plăti ratele, încurajând în acelaşi timpcreditarea pentru a susţine redresarea ţării în urma celei maiprofunde recesiuni din 18 ani. Ungaria, aflată în faţa riscului dea-şi vedea ratingul de credit redus la junk, încearcă de asemeneasă evite cheltuieli bugetare suplimentare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
