Mario Monti, noul premier al Italiei, Lucas Papademos, noul premier al Greciei şi Mario Draghi, proapătul şef al BCE au un lucru în comun: au lucrat cu/sau pentru banca americană Goldman Sachs. Şi nu este o întâmplare, ci o strategie de influenţă, scrie publicaţia franceză Le Monde, care reia astfel un subiect întors pe toate feţele în presa europeană de anul trecut, anume: Influenţa puternicei bănci asupra liderilor europeni, dar şi rolul acesteia în cosmetizarea rezultatelor financiare ale Greciei, din anii 2000, operaţiune care a adus-o în situaţia de astăzi.
Le Monde scrie că cei trei sunt foarte serioşi şi competenţi, dar sunt, în aceeaşi vreme, un grup de presiune, prieteni şi reţea de ajutor reciproc.
"Detractorii" Goldman Sachs, aminteşte publicaţia franceză, au acuzat banca americană că funcţionează ca o francmasonerie. Iar cei trei amintiţi mai sus sunt figuri totemice ale acestei reţele: "Sunt maeştri şi mari maeştri care răspândesc în univers adevărul dobândit în lojă."
Draghi a fost vicepreşedinte al Goldman Sachs pentru Europa între 2001 şi 2006. Era însărcinat cu întreprinderile şi statele suverane, adică departamentul care, cu puţină vreme înainte de sosirea lui la Goldman, a ajutat Grecia să-şi falsifice conturile cu ajutorul produsului financiar swap asupra datoriilor suverane.
Monti a fost consilier internaţional al aceleiaşi bănci din 2005. A fost, spune Le Monde, un deschizător de uşi, iar sarcina sa era să penetreze în inima puterii politice a Europei, pentru a apăra înteresele Goldman.
Şi, în fine, Papademos, a fost guvernator al Băncii Naţionale a Greciei 1994 şi 2002, drept urmare a jucat un rol care nu a fost elucidat în operaţiunile de falsificare a conturilor publice elene petrecute cu ajutorul Goldman Sachs. Peste asta, cel care gestionează datoria grecească este Petros Christodulos, fost trader Goldman Sachs la Londra. Christodulus a supravegheat începând cu 2009, împreună cu Goldman Sachs crearea societăţii Titlos, cu sediul la Londra, pentru a transfera soldul datoriei Greciei spre cel al National Bank of Greece (NBG).
Alţi doi membri ai "reţelei Goldman", aflaţi în prim planul crizei, sunt, scrie Le Monde, Otmar Issing (un fost executiv al Bundesbank, fost economist-şef al Băncii Centrale Europene, consilier internaţional al băncii din 2006, adică în perioada în care aceasta specula împotriva monedei euro, dar care s-a opus salvării Greciei - n.n.) şi Peter Sutherland, un director al Goldman Sachs, care a participat din culise la salvarea Irlandei. (A fost comisar european pentru concurenţă şi fost preşedinte al British Petroleum -n.n.).
Cum a fost constituită reţeaua de agenţi şi intermediari?, se întreabă Le Monde. Dacă în SUA Goldman îşi mută oamenii în funcţii publice, în Europa, în schimb, este "apostolul capitalismului de relaţii". Banca nu este interesată de foşti diplomaţi, foşti miniştri de finanţe sau prim miniştri, ci de comisarii europeni şi şefii băncilor centrale. Iar sarcina "agenţilor Goldman" este de a scoate de la aceştia informaţii despre operaţiuni viitoare pentru ca să ştie ce mutări să facă la timp. Astfel, informaţii exclusive ajung în birourile de tranzacţii ale băncii.
Acum Goldman are, crede Le Monde, un puternic canal de transmisie de la Roma, Atena şi Frankfurt, care îi poate folosi în aceste vremuri tulburi.
Totuşi, susţine publicaţia, puterea fantastică a băncii americane pare să fie la apus. Într-o lume financiară foarte complexă un carnet de adrese nu mai este suficient.
Nu este pentru prima dată când o publicaţie din Occident scrie despre Goldman.
Anul trecut, presa europeană a scris pe larg despre "filiera greacă" a Goldman Sachs. Banca a ajuns sub anchetă ca fiind cel mai important pion al unei filiere care a ajutat guvernul de la Atena să-şi ascundă datoriile şi deficitele. Cum? În 2002, a relatat The Independent unul dintre episoadele acestei afaceri, Goldman a dat un miliard de euro Guvernului grec într-o tranzacţie swap foarte costisitoare (cross-currency swap - swap de divizie, n.n.), dar avantajul este că astfel de tranzacţii nu sunt contabilizate ca datorie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
