Acasă, Tsipras este ameninţat de marinari. Vor bloca traficul feriboturilor pe 1 Mai, de Ziua Muncii, dacă nu-şi vor primi salariile restante şi beneficii sociale mai mari. Pentru un stat insular, aceasta ar însemna paralizie.
Analiştii cred că toate aceste presiuni vor forţa guvernul de la Atena, până acum cel mai îndârjit rebel antiausteritate, să cedeze în faţa cerinţelor ţărilor creditoare din zona euro privind respectarea reformelor din programul de bailout. Ieşirea ţării din zona euro ar fi mult prea dureroasă pentru populaţie.
Experţii de la Royal Bank of Scotland văd trei deznodăminte probabile la criza grecească: al treilea bailout, ieşirea Greciei din zona euro sau un nou guvern, nimic din ce şi-ar dori Tsipras.
Întrebat ieri de reporteri despre starea negocierilor cu creditorii, ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis, calul de bătaie al guvernului, a răspuns că „foarte bine, continuăm“.
Însă el a refuzat să răspundă la întrebarea cât mai poate continua Grecia să-şi acopere nevoile financiare fără asistenţă externă.
„Salvatorul“ de la Moscova
În tot acest vacarm, ieri la Atena şi-a făcut prezenţa Alexei Miller, „ţarul“ grupului rus Gazprom, principalul exportator de gaze naturale pentru UE. Grecia este o ţară de tranzit importantă pentru un nou gazoduct, Turkish Stream, cu ajutorul căruia gazele ruseşti vor ocoli problematica Ucraină, o ţară care se încăpăţânează să iasă din sfera de influenţă a Rusiei. În weekend au apărut zvonuri, ulterior infirmate, că participarea la proiectul rusesc ar putea aduce Greciei în avans cinci miliarde de euro. Banii ar fi o gură de oxigen pentru guvernul supraîndatorat de la Atena, însă primirea oricărei sume majore din partea Moscovei ar fi la fel de incertă pe cât de nesigură este dezvoltarea Turkish Stream. Turcia, de unde ar trebui să pornească gazoductul, îşi negociază dur participarea la proiect.
Un amănunt important în ecuaţia vizitei lui Miller la Atena este faptul că Bruxellesul se pregăteşte să acuze Gazprom de practici anticoncurenţiale după finalizarea unei anchete începute în 2012 pentru a verifica dacă grupul rusesc abuzează de poziţia dominantă pe piaţa europeană, mai ales pe cea est-europeană, pentru a împiedica aprovizionarea din alte surse şi pentru a taxa clienţii incorect.
De altfel, rigurozitatea cu care UE cere Gazprom săi respecte legile a determinat grupul rusesc să renunţe la construirea gazoductului South Stream, care, ca şi Turkish Stream, ar fi trebuit să aducă gaze ruseşti în Europa Centrală şi de Est, dar trecând prin Bulgaria şi nu prin Turcia şi Grecia. Bulgaria are o istorie veche de conflicte şi împăcări cu Rusia în privinţa dezvoltării proiectelor energetice ruseşti.
Unii analişti cred că South Stream a fost doar un instrument prin care Rusia a omorât voinţa europenilor de a-şi construi propriul gazoduct care să le aducă gaze din regiunea Mării Caspice.
„Dacă Grecia nu capitulează, Europa nu are nicio opţiune decât să o dea afară din zona euro“
Un mesaj pentru Grecia de o importanţă notabilă a venit din partea lui Francesco Papadia, fostul director general pentru operaţiuni pe piaţă al BCE. „Situaţia economiei, bugetului şi lichidităţii Greciei se deteriorează progresiv, încrederea reciprocă a dispărut şi nu există progrese vizibile în negociere“, a afirmat fostul tehnician financiar, citat de The Guardian.
Unul dintre cei mai puternici investitori din lume, Larry Fink, şeful gigantului american BlackRock, a prezis că Grecia va fi „dată afară“ din zona euro dacă nu acceptă cerinţele creditorilor.
„Dacă Grecia nu capitulează, Europa nu are nicio opţiune decât să o dea afară din zona euro. Europenii nu au nicio altă opţiune decât să stea Fermi pe poziţii. Rezultatul încăpăţânării Greciei este foarte negativ pentru grecii de rând“, a spus Fink.
Comentariile celor doi vin după ce zona euro a trimis propriile avertismente. „La un moment dat, băncile greceşti nu vor mai putea, probabil, să ofere suficiente garanţii pentru a accesa finanţare, chiar şi lichiditatea de urgenţă“, a spus Christian Noyer, guvernatorul băncii Franţei. Unii analişti au interpretat comentariile ca pe un avertisment că băncile greceşti, în viaţă doar datorită banilor ieftini daţi lor de BCE, sunt în pragul colapsului.
Bloomberg a paralizat ieri bursa grecească de capital anunţând că BCE ia în considerare măsuri pentru limitarea fondurilor de urgenţă cu care alimentează băncile greceşti în condiţiile în care în interiorul consiliului guvernator al instituţiei creşte împotrivirea faţă de ajutarea Greciei.
Nu încape îndoială că BCE îşi pierde răbdarea ci Grecia, apreciază Frederik Ducrozet, economist la Credit Agricole.
„La un moment dat, băncile greceşti nu vor mai putea, probabil, să ofere suficiente garanţii pentru a accesa finanţare, chiar şi lichiditatea de urgenţă“,a spus Christian Noyer, guvernatorul băncii Franţei. Unii analişti au interpretat comentariile ca pe un avertisment că băncile greceşti sunt în pragul colapsului.
Prăbuşirea încrederii în guvern
Guvernul grec pierde rapid încrederea alegătorilor pe măsură ce negocierile cu creditorii stagnează şi devine evident că nu există o cale rapidă de ieşire din impas. Un sondaj de opinie realizat de Universitatea Macedoniei arată că rata de aprobare a strategiei folosite de premierul Tsipras s-a prăbuşit la 45,5% de la impresionanta cotă de 72% în martie, scrie Kathimerini. Sondajul le-a dat participanţilor posibilitatea de a evalua pe o scară de la 0 la 10 performanţele guvernului în anumite domenii. Administraţia SYRIZA a primit nota 4,6 la economie, 3 la imigraţie, 3,7 la lupta contra activităţilor criminale, 4,2 la educaţie, 5 la politică externă şi apărare, 4,5 la administraţie publică şi 4,4 la sănătate. Întrebaţi ce simt în faţa perspectivei ieşirii Greciei din zona euro, 56% dintre participanţi au răspuns „frică“, faţă de 45,5% în martie, iar 23% au spus că le este indiferent, faţă de 26,5% în sondajul anterior.
