Business Internaţional

În faţa revoltei Atenei, liderii europeni evocă spectrul prăbuşirii sistemului bancar elen. Speculatorii au început să atace pe burse băncile spaniole şi italiene

Pablo Iglesias, liderul mişcării spaniole antiausteritate Podemos, adresându-se mulţimii în limba greacă: „Vântul schimbării începe să bată în Europa“. El a lăudat deciziile luate până acum de noul premier al Greciei, Alexis Tsipras. În Spania, în toamnă, vor avea loc alegeri generale. Va deveni Spania noua Grecie?

Pablo Iglesias, liderul mişcării spaniole antiausteritate Podemos, adresându-se mulţimii în limba greacă: „Vântul schimbării începe să bată în Europa“. El a lăudat deciziile luate până acum de noul premier al Greciei, Alexis Tsipras. În Spania, în toamnă, vor avea loc alegeri generale. Va deveni Spania noua Grecie?

Autor: Bogdan Cojocaru

02.02.2015, 19:55 2886
În timp ce băncile elene pierd capital, liderii din zona euro avertizează că revolta noului guvern de la Atena faţă de austeritate şi de creditorii internaţionali va arunca ţara şi sistemul bancar grecesc în haos financiar. Seismul politic provocat de alegerile din Grecia riscă şi să facă din Spania o nouă Grecie şi să zguduie partidele tradiţionale de pe scena politică europeană, unde anul acesta vor avea loc opt alegeri generale.

Analiştii puternicei bănci americane Goldman Sachs şi-au retras ieri recomandarea de a cumpăra acţiuni spaniole şi italiene argumentând că „noi credem că ieşirea Greciei din zona euro va amplifica volatilitatea şi riscurile pe alte pieţe europene, în special la periferie“, scrie agenţia Thomson Reuters. Pe bursa de la Madrid, ieri acţiunile bancare înregistrau scăderi şi de peste 4,5% spre sfârşitul şedinţei de tranzacţionare. La Roma, acţiunile Intesa Sanpaolo se tranzacţionau în scădere cu 3%.

Cu zeci de mii de oameni mărşăluind în Madrid în cea mai mare demonstraţie de for­ţă a partidului antiausteritate Podemos, condus de Pablo Iglesias, un politician nonconformist de doar 36 de ani, observatorii au în­ce­put deja să vorbească despre sacrificarea Gre­ciei pentru păstrarea Spaniei în zona euro.

Bancherii şi analiştii estimează că din băncile greceşti au fost retrase depozite de 14 miliarde de euro luna trecută, când partidul radical de stânga Syriza a câştigat alegerile generale, notează The New York Times. Băncile au un rol important în finaţarea guvernului de la Atena, dependent de fonduri externe. Instituţiile de credit sunt, la rândul lor, dependente de banii împrumutaţi ieftin de la Banca Centrală Europeană prin intermediul programului de asistenţă cu lichiditate de urgenţă (ELA).

 

Mario Draghi a anunţat negocieri dure

Omul în mâinile căruia stă soarta băncilor greceşti, preşedintele BCE Mario Draghi, a lăsat să se înţeleagă că intenţionează să negocieze dur cu autorităţile ateniene ca BCE să continue să ajute băncile greceşti, strategie similară cu cea prin care instituţia a „convins“ în martie 2013 autorităţile cipriote să ac­cepte un bailout care a înjumătăţit sistemul bancar cipriot.

Accelerarea retragerilor depozitelor „ar putea determina guvernul să impună controale de capital şi să acceseze mai mulţi bani de la BCE. Dacă BCE taie aceste fonduri, Grecia nu va avea altă opţiune decât să emită propria monedă“, a avertizat Michel Martinez, analist al băncii franceze Société Générale. Cu alte cuvinte, BCE, instituţia care a făcut mai mult decât orice politician pentru a salva zona euro, are putere de viaţă şi de moarte asupra Greciei. Pentru a pune sare pe rană, finlandezul Maker Liikanen, membru în consiliul guvernator al BCE, a avertizat că BCE nu va mai alimenta cu lichiditate băncile greceşti dacă Atena şi creditorii internaţionali – FMI, BCE şi CE – nu ajung la un acord privind menţinerea programului de bailout al ţării.

Băncile greceşti au atins deja pragul maxim de 3,5 mld. euro reprezentând ti­tluri de trezorerie pe care BCE le acceptă ca garanţii pentru finanţare, notează Bloomberg. Situaţia financiară a Greciei este agravată şi de faptul că veniturile din taxe s-au prăbuşit cu peste 2 mld. euro, ceea ce face ca actualul guvern să fie mai dependent ca niciodată de bănci. Încă de la începutul crizei din zona euro, problemele din sistemul bancar grecesc au fost considerate drept cea mai probabilă cauză a ieşirii Greciei din zona euro.

 

Mai îngrijoraţi ca niciodată

Unii dintre mi­niş­trii de finanţe din zona euro şi alţi oficiali spun că sunt acum mai îngrijoraţi de soarta euro decât erau la apogeul crizei datoriilor din 2011-2012, scrie The Wall Street Journal.

Yanis Varoufakis, noul ministru de finanţe al Greciei, a spus că Atena va respinge orice alte împrumuturi prin programul de bailout de 172 de miliarde de euro, care va expira la sfârşitul acestei luni. Grecia trebuie să ramburseze 20 mld. euro creditorilor internaţionali anul acesta, potrivit Financial Times.

Legat de scena politică europeană, după succesul Syriza în Grecia „aşteptaţi-vă la orice în 2015 în ţări variind de la Marea Britanie şi Finlanda la Danemarca şi Spania, în condiţiile în care alegătorii care au îndurat cinci ani de criză economică, prăbuşirea veniturilor şi tăierea ajutoarelor sociale îşi vor manifesta furia, anxietatea sau apatia în alegeri“, avertizează agenţia Thomson Reuters.

Partidele tradiţionale de centru-dreapta şi de centru-stânga care au dominat scena politică europeană după cel de-al Doilea Război Mondial pierd masiv din electorat în favoarea formţiunilor populiste de la ambele capete ale spectrului politic.

David Butler, veteran al ştiinţelor politice şi părintele sondajelor de opinie din Marea Britanie, spune că nu a mai văzut alegeri atât de incerte din 1945. La el în ţară Partidul Independenţei câştigă capital politic cu discursuri antiUE, antiausteritate şi antiimigraţioniste. Alte ţări unde forţe politice naţionaliste, încă netestate la putere, bat la porţile guvernelor sunt Finland, unde Partidul Finlandezilor Eurosceptici condus de Timo Soini va încerca să apuce o felie din tortul puterii în aprilie, şi Irlanda, unde vor avea loc alegeri la începutul anului viitor. Aici mişcarea de stânga Sinn Fein urcă în preferinţele electoratului pe valul opoziţiei faţă de austeritate.

În Spania, guvernul crede că ar fi în interesul ţării şi al zonei euro ca Grecia să iasă din uniunea monetară deoarece ascensiunea Syriza va energiza Podemos şi va pune în pericol reformele implementate până acum în economia spaniolă, spun surse apropiate situaţiei, citate de WSJ.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO