Momentul în care Jan Hommen a fost "curtat" pentru preluareaşefiei ING Groep părea să fie cât se poate de nepotrivit.Olandezul intenţiona să se mute în SUA şi să petreacă mai multtimp cu copiii şi nepoţii. Având puţină experienţă în afaceribancare şi asigurări, el nu era nici pe departe cea mai evidentăalegere pentru a ghida grupul financiar prin cea mai gravă crizădin istoria sa, scrie The Wall Street Journal.
"Trebuie să recunosc că eram un pic zăpăcit. Primul meu gând afost: Am tot ce trebuie pentru a o scoate la capăt?", spune el. Doiani mai târziu îndoielile lui au dispărut. Gustând o cană cu ceaiîn biroul lui din Amsterdam, Hommen pare relaxat. "Cred că începesă-mi placă munca asta", zice el zâmbind. Deşi nu vrea să vorbeascădespre viitor - mandatul i se sfârşeşte în 2013 - Hommen spune cămunca lui nu s-a terminat şi că trebuie să se asigure că ING, grupsalvat de două ori de stat în timpul crizei financiare, se vamenţine în formă.
"Trebuie să fim siguri că nu va mai trebui niciodată să ceremsprijin guvernului, indiferent de circumstanţe".
El are meritul de a ghida unul dintre cele mai mari grupurifinanciare europene prin criza creditelor, care a dus la demisiadirectorului executiv din acea perioadă, Michel Tilmant, şi dea pune fundaţiile unei restructurări care va transforma gigantulîntr-o bancă axată pe Europa. "Nimeni nu pune la îndoială că eleste liderul. A făcut o treabă bună ajutând compania să se ridicepe picioare şi reducând cheltuielile. Sper că va rămâne aici",spune Tom Muller, analist la banca olandeză Theodoor Gilissen.
Găsirea unui nou CEO într-un timp scurt a fost dificilă. Hommen,la acea vreme preşedintele consiliului de administraţie al ING, afost considerat cea mai potrivită persoană pentru preluarea şefieigrupului.
Se sparge pentru că a primit ajutor de stat
Comisia Europeană a impus restructurarea grupului ca ocondiţie pentru aprobarea ajutorului acordat de stat. Aceastărestructurare forţată pune capăt statutului ING de jucător cugreutate pe scena financiară globală. Va rămâne o bancă care vaobţine cea mai mare parte din venituri din ţările Benelux.
Apărut în 1991 prin fuziunea unui asigurător olandez şi obancă, ING a devenit unul dintre cele mai mari grupuri la nivelmondial în prima decadă a acestui mileniu, având operaţiuni înpeste 50 de state şi mai mult de 100.000 de angajaţi. Extindereas-a făcut prin mai multe achiziţii şi un model de banking peinternet de succes (ING Direct) rulat pe multe pieţe, printre careSUA şi Germania. Logoul ING, un leu portocaliu, putea fi văzut laevenimentele importante sportive, de la Formula 1 la Maratonuloraşului New York. Sub conducerea lui Hommen, ING va fi"destrămat" şi micşorat la stadiul unei companii mai uşor degestionat. Anul viitor ING intenţionează să dezlipească divizia deasigurări prin două oferte publice iniţiale, în SUA şi Europa. Înplus, grupul caută cumpărători pentru banca online americană INGDirect USA. Această remodelare reprezintă una dintre cele maimari restructurări din istoria companiilor olandeze. ING a fostnevoit ca în primul rând să dezlipească afacerile de asigurări decele bancare, operaţiune care va costa la final aproape 300 mil.euro. Hommen lucrează peste program pentru a-şi duce planurile lacapăt. "N-am mai citit o carte bună de ceva vreme", oftează el. Unadintre cele mai mari provocări este de a se asigura cărestructurarea nu afectează performanţele ING.
Expert în reduceri de costuri
Hommen, care deţine o diplomă de master în afaceri economice,este un nou venit în lumea financiară. El şi-a început cariera cainspector la o companie de aluminiu din Olanda, achiziţionatăulterior de Alcoa. Aventura lui de 22 de ani la producătorulamerican de aluminiu a culminat prin numirea în funcţia dedirector financiar în 1991. Şase luni mai târziu s-a întors înOlanda pentru a deveni director financiar la Royal PhilipsElectronics.
La ambele companii Hommen şi-a câştigat reputaţia de "maniac"al cifrelor, axat pe reducerea cheltuielilor şi care monitorizeazăîndeaproape rezultatele. El a supravegheat restructurări masive laAlcoa şi este creditat cu repunerea pe picioare a Philips lafinele anilor 1990. Hommen consideră că experienţa în restructurărifinanciare s-a dovedit utilă la ING.
"Cea mai importantă întrebare este dacă poţi asigura reperestrategice şi claritate pentru angajaţi", a spus el. Unii analiştis-au temut că ING nu va fi suficient de mare pentru a respingeofertele de preluare făcute de jucători mai grei din Germania sauFranţa. Hommen accepta că mărimea este importantă pentru păstrareaindependenţei, apreciind că o industrie bancară puternică estevitală pentru o economie deschisă, cum este cea olandeză. "Ca omde afaceri olandez, nu vrei să mergi, să zicem, la Madrid, Berlinsau Paris pentru a primi un împrumut. Aşa că este important căputem rămâne o companie independentă. Prin urmare, va trebui săcontinuăm să creştem", spune el, adăugând că ING se găseşteîntr-o poziţie foarte bună pentru a se dezvolta, iar el aidentificat mai multe oportunităţi de extindere în Europa. ŞefulING notează, în plus, că situaţia capitalului şi alichidităţilor companiei este solidă, una dintre cauze fiindintrările de capital prin intermediul depozitelor făcute declienţii ING Direct.
Afacerile de banking online generează mari cantităţi definanţare ieftină, în prezent la mare căutare, în condiţiile încare băncile se pregătesc să se conformeze unor reguli mai severeprivind capitalul.
Hommen a fost criticat după ce a acceptat un bonus de 1,24 mil.euro pentru 2010. Politicienii olandezi au protestat zgomotos şiau adoptat în Parlament o moţiune prin care să recupereze toatebonusurile plătite de companiile salvate de stat. Cu toate căguvernul olandez nu a sprijinit acest demers, Hommen a renunţatpână la urmă la bonus.
Problemele au început din SUA
Problemele ING au început când un portofoliu de instrumentefinanciare americane garantate prin ipoteci de aproape 30 demiliarde de euro s-a redus semnificativ în valoare din cauza crizeifinanciare. În octombrie 2008, chiar înainte de a raporta primapierdere trimestrială din istorie, grupul a cerut guvernuluiolandez ajutoare financiare de zece miliarde de euro. Ajutoarele nuau calmat investitorii, ceea ce a determinat guvernul să-şi asume80% din riscurile portofoliului american câteva luni mai târziu. Înurma acestor probleme, CEO-ul din acea perioadă, Michel Tilmant, ademisionat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
