Dacă pe bursele europene investitorii americani aduc bani într-un ritm record pentru ultimul deceniu şi jumătate, în lumea emergentă care trece prin cea mai lungă perioadă de drenare a investiţiilor străine din ultimii 20 de ani se conturează tot mai mult ideea restricţionării ieşirilor de capital, ceea ce ar echivala cu un război valutar.
Unii analişti spun că fuga capitalului din statele emergente, provocată de retragerea programului prin care Rezerva Federală americană stimulează cu zeci de miliarde de dolari în fiecare lună creşterea economiei şi sprijină pieţele, nu se va opri până când din averea construită aici timp de zece ani cu bani din străinătate nu va dispărea jumătate.
Pentru a stopa retragerea capitalului străin şi deprecierea monedelor naţionale, banca centrală a Turciei s-a văzut nevoită săptămâna trecută să ridice agresiv dobânzile, cea a Argentinei a renunţat să-şi mai susţină cu rezervele valutare moneda aflată în cădere liberă, iar banca Rusiei a promis acţiuni „nelimitate“ pentru a întări rubla.
În Turcia, unde aşa-zişii „bani fierbinţi“ reprezintă peste 80% din deficitul comercial al ţării, se vorbeşte tot mai mult de impunerea unor măsuri de controlare a fluxurilor de capital deoarece autorităţile rămân fără opţiuni pentru a proteja economia dependentă de banii străinilor, scrie The Telegraph.
Fără măsuri intervenţioniste nu se mai poate
Chiar şi Banca Mondială devine un fan al intervenţiilor extreme. În cea mai recentă ediţie a raportului „Perspective economice globale“, instituţia a evocat „trinitatea imposibilă“, imposibilitatea de a avea în acelaşi timp autonomie în privinţa politicii monetare, cursurilor stabile de curs valutar şi fluxurilor de capital. BM a sugerat că este mai bine ca un stat să aibă un oarecare control al fluxurilor de capital decât nicio influenţă.
Unii analişti se tem că reacţia colectivă a pieţelor emergente va avea un deznodământ mai păgubitor decât au în prezent acţiunile Fed.
„În prezent economiile emergente reprezintă o parte mare din economia mondială. Pe măsură ce acestea concurează prin majorarea dobânzilor pentru a-şi susţine monedele, efectul devine mult mai păgubitor decât cel al retragerii Fed-ului“, a explicat Marcelo Ribeiro, analist la Pentágono Asset Management. Pentru el, singurul deznodământ posibil este deprecierea. „Băncile centrale ridică agresiv dobânzile. Nu funcţionează, aşa că introduc măsuri de control al capitalului. Bursele de acţiuni cad cu viteze de două cifre, iar guvernele cedează. Apoi urmează o depreciere masivă şi distrugerea averii economiilor emergente, pe măsură ce ţările dezvoltate îşi iau înapoi banii“, a spus el.
Ce pierd pieţele emergente câştigă economiile dezvoltate şi cele de frontieră
Investitorii au drenat doar săptămâna trecută din fondurile de investiţii specializate pe acţiuni şi obligaţiuni ale economiilor emergente peste 9 miliarde de dolari, cele mai mari retrageri de după august 2011, potrivit Bank of America. De la începutul lunii, retragerile totalizează 12 miliarde dolari, notează The Wall Street Journal. În schimb, în perioada de şapte zile încheiată pe 22 ianuarie pe bursele europene, pe pieţele de acţiuni şi pe cele monetare din Europa au fost investite 22 miliarde dolari.
Intrările de dolari în fondurile de investiţii în acţiuni europene au atins de la începutul anului şi până la începutul săptămânii trecute 4,7 miliarde, aproape jumătate din ieşirile totale, în toate valutele, din acelaşi interval din fondurile specializate pe acţiuni emergente.
Unii investitori preferă să parieze pe pieţe şi mai puţin dezvoltate decât cele emergente. Indicele MSCI Frontier Market, al aşa-ziselor economii de frontieră - una dintre ele este şi România, a crescut cu 1,3% anul acesta, în timp ce indicatorul MSCI Emerging Market a coborât cu 6,6%.
Ribeiro crede că nici China, tot o economie emergentă, dar a doua ca mărime la nivel mondial, nu este imună. „Ceea ce mă îngrijorează este că oamenii cred că China este diferită, că poate menţine un ritm de creştere puternic când totul în jur face implozie. Este imposibil“, apreciază analistul.
Ribeiro anticipează că actuala criză valutară va duce la dispariţia a 50-60% din averea construită în ultimii zece ani în economiile emergente.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
