Presiunea datoriilor devine şi mai mare dacă este avut în vedere că trei dintre cele mai mari bănci elene, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank, au fost forţate să elimine anul trecut din bilanţurile lor credite toxice, adică datorii pe care nu le pot recupera, de 2,3 miliarde de euro, sumă care o eclipsează pe cea din 2013, de 504 milioane de euro, potrivit Ekathimerini. Băncile elene, care supravieţuiesc doar datorită banilor ieftini luaţi cu împrumut de la Banca Centrală Europeană, sunt printre principalii creditori ai guvernului de la Atena. Situaţia sistemului bancar şi implicit a finanţelor elene se complică şi mai mult dacă mixului turbulent îi este adăugată hemoragia de capital. Depozitele din bănci au ajuns la minimul ultimilor 10 ani pentru că grecii se tem că nu-şi vor mai putea recupera banii de la bănci.
Atena a obţinut în februarie prelungirea acordului de bailout internaţional, dar trebuie să-şi convingă creditorii că vrea şi poate implementa la schimb reforme. Până acum creditorii nu au fost impresionaţi de eforturile noului guvern. Ei sunt chiar iritaţi de tragerile de timp ale grecilor.
Exodul de pe burse
Nervoşi sunt şi investitorii, iar un semn în acest sens este că bursa de acţiuni la Atena s-a prăbuşit cu 24% din februarie.
Alt semn este că randamentul obligaţiunilor elene cu scadenţa la trei ani este cu zece puncte procentuale mai mare decât randamentul titlurilor scadente la 10 ani, notează Bloomberg. În mod normal, investitorii cer mai mult pentru a împrumuta un guvern pe perioade mai lungi pentru a amortiza efectele inflaţiei. Dar nu acesta este şi cazul Greciei. Teama imediată a investitorilor este că nu-şi vor mai primi banii înapoi. Preţul obligaţiunilor cu scadenţa la cinci ani s-a redus la 68% din valoarea nominală, de la aproape 100%, nivelul la care au fost vândute în urmă cu un an.
Grecia a făcut senzaţie anul trecut reuşind după o absenţă de ani de zile să acceseze pieţele de finanţare internaţionale, mulţumită reducerii costurilor la niveluri pe care şi le putea permite. Atena a vândut actualele tilturi pe trei ani în iulie 2014, a doua ieşire pe pieţe în trei luni, după lansarea unei emisiuni de titluri pe cinci ani în aprilie care fost lăudată de cancelarul german Angela Merkel ca fiind un pas important spre normalitate.
Din totalul de 67,5 miliarde de euro în obligaţiuni greceşti care încă nu au ajuns la maturitate 40% sunt deţinute de BCE şi de alte bănci centrale. Piaţa a fost micşorată când Grecia a implementat în 2012 cea mai mare restructurare de datorii suverane din istorie. Deţinătorii privaţi de obligaţiuni au pierdut atunci 100 de miliarde de euro. În martie 2012, yield-ul obligaţiunilor pe zece ani a sărit la ameţitorul nivel de 44,2%.
Datorii care nu vor mai fi plătite niciodată
Datoria publică a Greciei era la sfârşitul celui de-al treilea trimestru al anului trecut de 315,5 miliarde de euro. Dacă sunt adăugate datoriile băncilor şi companiilor, suma ajunge la aproape 500 de miliarde de euro.
Guvernul a vehiculat ideea unei restructurări care ar lega anumite plăţi viitoare de creşterea economică, a unor reduceri ale dobânzilor şi prelungirea scadenţelor. Deşi intenţia Atenei este de a exclude deţinătorii privaţi de obligaţiuni, pericolul este ca negocierile dintre guvern şi creditori să se prăbuşească şi ca Grecia să iasă din zona euro.
„Cea mai mare teamă este acum ca Grecia să iasă printr-un accident. Singura soluţie în scenariul de pesimism extrem este transformarea întregii datorii oficiale în obligaţiuni perpetue, adică datorii care nu vor fi rambursate niciodată“, apreciază Padhraic Garvey, analist la ING.
În timp ce Grecia rămâne fără bani, contractele CDS (credit-default swaps) arată o probabilitate de 72% ca ţara să-şi renege datoriile în cinci ani, faţă de 67% la începutul lunii martie.
