Scandalul de evaziune izbucnit in Liechtenstein se raspandeste rapid in intreaga lume dupa ce un alt fost manager de banca a iesit se pare la rampa cu informatii potential incriminatoare din sectorul international de private banking, de aceasta data informatiile referindu-se la banca elvetiana Julius Baer, conform Spiegel Online.
Banca elvetiana se afla acum in fata unor acuzatii grave. Acest lucru s-a intamplat dupa ce un alt fost angajat al unei banci a vandut informatii privitoare la germanii instariti suspectati de a-si fi transferat economiile in Liechtenstein pentru a evita plata impozitelor.
Numele acestuia este Rudolf Elmer si provine din Elvetia si nu din Liechtenstein. Elmer nu vrea milioane, ci numai dreptate si razbunare. In rest, Elmer, in varsta de 53 de ani, si Heinrich Kieber, omul care a vandut autoritatilor germane informatii despre conturile milionarilor germani in bancile din Lichtenstein, au multe in comun.
Kieber, in varsta de 42 de ani, este cel care a sustras informatii secrete privitoare la persoane despre care se presupune ca se fac vinovate de evaziune fiscala de la banca LGT Trust din Liechtenstein si le-a vandut celor care au dorit sa le cumpere, devenind in acest fel unul dintre cei mai spectaculosi informatori din istoria financiara.
Acum, Elmer ar putea fi pe cale sa lanseze o bomba similara.
El detinea un volum considerabil de informatii bancare privitoare la clienti bogati, incluzand un numar mare de germani. Iar, asemeni lui Kieber, o parte din datele sale au iesit la suprafata in timpul anchetelor desfasurate de procurorii de stat din Germania. Si Kieber a pastrat o copie, dupa cum a procedat si colegul sau din Vaduz, capitala Liechtensteinului. De aceasta data, urmele duc catre un alt paradis fiscal renumit, Insulele Cayman.
Elmer, fost manager al bancii elvetiene Julius Baer, intors de curand dintr-o calatorie in Mauritius, a spus ca "vreau ca sistemul financiar elvetian sa devina mai cinstit, moral si etic".
Informatiile detinute de bancherul elvetian nu sunt la fel de exhaustive ca arhivele pe care Kieber le-a vandut anchetatorilor fiscali germani si agentiei germane de informatii BND pe 12 iunie anul trecut in schimbul unei sume totale de aproape 5 milioane de euro. "Tezaurul" din Liechtenstein contine documente arhivate de la LGT Trust datate pana la sfarsitul anului 2002, continand date privitoare la 4.527 de persoane, inclusiv peste 600 de germani care si-au depozitat o parte din active in Vaduz, fiind in prezent anchetati de catre autoritatile fiscale germane.
Cel mai important suspect, fostul CEO al Deutsche Post Klaus Zumwinkel, va trebui sa raspunda acuzatiilor.
Datele lui Elmer privesc un numar considerabil de clienti care si-au plasat banii intr-o locatie extrem de discreta, la 300 de km sud de Cuba, in Insulele Cayman, un grup de trei insule caraibiene care au devenit al cincilea mare centru financiar al lumii.
Asemeni cazului Liechtenstein, care s-a transformat in cel mai mare scandal fiscal postbelic din Germania, informatiile lui Elmer ar putea expune o multime de germani care se fac vinovati de evaziune fiscala. Informatiile de la Z?rich nu scot in evidenta numai cat de putin dispusi sunt multi dintre cei super bogati sa-si imparta o parte cat de mica din bogatie cu statul, ci si cat de activ participa unele banci la un sistem international care permite persoanelor care evita plata impozitelor sa-si acopere tranzactiile financiare si sa nu fie descoperite. Anchetatorii germani cred ca fara ajutorul si complicitatea bancherilor din Vaduz, Z?rich si Frankfurt, acest sistem nu ar putea exista.
Nu numai clientii profita de aceste tranzactii, ci si bancile. Cel putin Elmer sustine acest lucru intr-o scrisoare deschisa in care enumera presupuse practici care "erau utilizate de Julius Baer pentru a evita sau reduce propriile plati de impozite".
Acuzatiile sunt grave. Fostul angajat pretinde ca stie cum banca din Z?rich evita plata impozitelor catre stat. Elmer acuza banca de practici de contabilitate dubla. El spune ca bancherii "pretind ca managementul din Insulele Cayman ia deciziile", cand, de fapt, banca din Z?rich controleaza toate tranzactiile.
Conform lui Elmer, o "pseudo companie de asigurari in-house" din Caraibe trimite facturi exorbitante legate de prime "care reduc volumul de taxe datorate in Elvetia si alte tari". In scrisoare, Elmer mentioneaza si presupuse imprumuturi false catre clienti, prin care pot fi reduse taxele datorate prin deducerea unor cheltuieli pe dobanzi inexistente. Banca a refuzat sa comenteze asupra acuzatiilor. Nu are "nici un comentariu" in legatura cu "declaratiile defaimatoare din diverse documente".
Dar pot fi toate acestea adevarate? Poate fi banca elvetiana atat de lipsita de scrupule? Sau s-a lasat Elmer, orbit de ura, prins intr-o lume a fanteziei creata de propria inchipuire? Daca acuzatiile se dovedesc fondate, acesta va fi un nou dezastru pentru sistemul bancar.
Elmer cunoaste aceasta lume atat de bine, pentru ca a facut parte din ea multi ani. A lucrat pentru Julius Baer in cadrul diviziei de internal auditing si tranzactii complexe. In 1994, contabilul a fost promovat in cadrul diviziei bancii din Insulele Cayman. Neintelegerile au otravit, insa, atmosfera din biroul sau, presiunea a sporit, fiind prea puternica pentru contabilul aflat sub tensiune. Elmer a inceput sa sufere de dureri cronice de spate. Cand un numar de documente au disparut, echipa de management a bancii i-au cerut lui si altora sa se supuna testului cu detectorul de minciuni la sfarsitul anului 2002. Elmer a renuntat la jumatatea testului. Dupa aceea, a primit preavizul de concediere, o decizie pe care o considera drept ilegala, pentru ca era bolnav.
Elmer era in acelasi timp angajatul insarcinat sa duca documentele cele mai importante ale bancii la loc sigur de cate ori aparea o avertizare de uragan. "De aceea aveam documentele la mine cand banca m-a demis", sustine Elmer. Banca sustine ca este vorba de furt.
Asemeni lui Kieber, care a incercat mai intai sa santajeze Principatul Liechtenstein, Elmer a folosit datele ca pe o arma in disputa cu fostul sau angajator. "Am facut-o ca sa ma protejez pe mine si familia mea", spune el acum.
Conflictul a luat amploare in 2005. Un ziar financiar elvetian a primit un CD de la o persoana anonima cu inregistrari de clienti datand din perioada 1997-2002. US Internal Revenue Service a primit de asemenea o copie, insa numele intregi ale clientilor bancii lipseau. Banca a formulat acuzatii, iar Elmer a trebuit sa petreaca 30 de zile in detentie inainte de a fi judecat. Procedurile continua si astazi.
Odata puse in circulatie datele, cursul acestora nu a putut fi oprit. Cu cateva saptamani in urma, documente ale clientilor bancilor, unele reale, altele false, de la filiala caraibiana a bancii au aparut pe "Wikileaks", un website ce publica documente "sensibile" din sectorul corporatist si guvernamental. Avocatii bancii i-au dat in judecata pe operatorii site-ului. Se pare ca informatiile proveneau din colectia lui Elmer.
Intre timp, contabilul s-a mutat in Mauritius, unde si-a pierdut noua slujba dupa ce angajatorii sai au aflat de trecutul sau. A beneficiat pentru scurt timp de terapie psihologica.
Scandalul se extinde
Lupta impotriva paradisurilor fiscale pornita de Germania se extinde in toata lumea.
Serviciile secrete germane au cumparat pentru aproximativ 5 mil. euro datele privind conturile detinute in Lichtenstein de cateva sute de germani.
Un alt paradis fiscal, Insulele Cayman, au intrat acum in atentia autoritatilor din Europa si Statele Unite.
Cel mai renumit nume din scandalul de evaziune izbuncit in Germania este fostul CEO al Deutsche Post, Klaus Zumwinkel.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
