Criza datoriilor din zona euro şi îngrijorările privind reintrarea în recesiune a Statelor Unite au început să lovească în monedele ţărilor emergente din America Latină şi Europa de Est până în Asia, scrie Financial Times.
Când criza Greciei şi îngrijorările privind o posibilă reintrare în recesiune a SUA au îngrozit pieţele din întreaga lume în august, bursele economiilor emergente au căzut în ton cu evoluţia la nivel mondial, în condiţiile în care investitorii au căutat refugiu în faţa riscului în active precum aurul şi francul elveţian. Monedele statelor emergente au rămas pe poziţii, însă, ajutate de investiţiile în obligaţiunile şi activele locale.
Cu toate acestea, temerile recente legate de problemele zonei euro au început să afecteze încrederea investitorilor în monedele pieţelor emergente, care au ataşat un grad mai ridicat de risc. Traderii raportează că fuga spre ieşire este condusă de managerii de fonduri de hedging şi alţi investitori pe termen scurt, dar nu este de amploare.
Începând cu 1 septembrie, realul brazilian, randul sud-african şi zlotul polonez s-au depreciat cu mai mult de 9% în raport cu dolarul. Forintul unguresc, de mult timp vulnerabil din cauza datoriei mari în monedă străină a Ungariei, a coborât cu peste 10%. De altfel, aproape toate monedele economiilor emergente importante s-au depreciat, cu excepţia yuanului chinezesc.
"S-a dovedit încă o dată că ideea decuplării nu este adevărată. Situaţia din zona euro provoacă panică şi contaminează pieţele emergente", spune Paul Mackel, analist la HSBC.
Principalul factor care a schimbat atitudinea investitorilor este încrederea redusă în şansele ca Uniunea Europeană să salveze Grecia şi să sprijine membrii mai vulnerabili, printre care Italia şi Spania. Absenţa unor planuri concrete pentru a pune în aplicare măsurile de salvare stabilite de liderii europeni în această vară a erodat încet, dar sigur încrederea unui număr tot mai mare de investitori.
Impactul este mai mare în Europa Centrală şi de Est. Cu excepţia Rusiei, ţările din regiune depind de băncile şi instituţiile financiare vest-europene pentru finanţarea deficitelor de cont curent şi a investiţiilor.
În septembrie, lira turcească a pierdut mai puţin teren comparativ cu celelalte monede ale regiunii, însă doar pentru că s-a depreciat accentuat anterior. Mulţi investitori se tem că banca centrală, cu o politică neortodoxă privind reducerea dobânzilor, ar putea pierde controlul. De la începutul anului, lira este cel mai slab performer dintre monedele pieţelor emergente mari, depreciindu-se cu 15% faţă de dolar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
