Business Internaţional

Nu a venit oare timpul ca BCE să gândească şi geostrategic, nu doar local economic?

Nu a venit oare timpul ca BCE să gândească şi...

Autor: Catalina Apostoiu

08.03.2024, 00:05 181

A venit vremea să ne întrebăm dacă BCE dă dovadă de o gândire geopolitică corectă când economia zonei euro stagnează, are nevoie disperată de cheltuieli masive pe securitate şi apărare şi nu mai are decât puţin timp la dispoziţie pentru a se pregăti pentru alegeri americane în urma cărora Donald Trump ar putea reveni la Casa Albă şi readuce sub tensiune legăturile transatlantice în vreme de război, scrie Lionel Laurent, editorialist Bloomberg.

Amânarea reducerilor de do­bânzi până în iunie, când partidele populiste sunt aşteptate să aibă re­zultate bune în alegerile europene, riscă să diminueze capacitatea Euro­pei de a investi în viitorul său, după cum a semnalat recent fostul şef al BCE Mario Draghi.

Cel mai clar indicator sunt datele legate de inflaţie în sine: în pofida perturbărilor aduse de criza de la Marea Roşie, inflaţia a continuat să scadă, şocul scumpirii energiei a trecut, iar preţurile alimentelor nu mai sunt o problemă la fel de mare.

Iar în timp ce majorările salariale reprezintă o preocupare pentru ban­cherii centrali, semnele indică faptul că creşterea salariilor a trecut de punc­tul critic. „Piaţa muncii se tem­pe­rează, creşterea salariilor va înce­tini, creşterea marjelor corporate s-a încheiat şi nu mai pare să existe o problemă de cerere în exces“, scriu Jamie Rush şi Maeva Cousin de la Bloomberg Economics. Mult-temuta „spirală salarii-preţuri“ pare mai de­grabă o recuperare după ani de stagnare, potrivit editorialistului de la Bloomberg.

Poate că prudenţa şi menţinerea dobânzilor la nivelul actual nu par să reprezinte un lucru foarte important. Însă preţul este şi mai multă creştere pierdută, cu cererea de credite re­du­să şi investiţiile de business neschim­bate, argumentează Lionel Laurent. În ultimă instanţă, arată acesta, men­ţinerea dobânzilor ridicate înseamnă şi slăbiciune geopolitică.

Performanţa inferioară a econo­miei europene în raport cu cea a SUA ar trebui să declanşeze semnale de alarmă în special înaintea unui al doilea potenţial mandat al lui Trump. Ameninţarea lui Trump de creştere a tarifelor la toate importurile ameri­cane la 10% în cazul unei victorii ar trebui să fie un avertisment de con­centrare pe a face Europa mai rezili­entă economic şi autonomă geopo­litic, scrie editorialistul Bloomberg.

Scepticii ar argumenta că acesta este mai degrabă domeniul guvernelor şi politicienilor şi nu treaba BCE, însă şefa acesteia Christine Lagarde clar nu are o problemă în a aborda subiecte ca Trump sau climatul. Ca şi în pandemie, perspectivele slabe ale Europei cer o unire a forţelor pe plan monetar şi fiscal. Reducerea dobânzilor mai devreme decât mai târziu ar fi un început.

Banca Centrală Europeană a menţinut dobânzile neschimbate la şedinţa de ieri, în linie cu aşteptările, deşi şi-a redus proiecţiile pentru inflaţie şi creştere, în condiţiile în care perspectivele economice fragile ale zonei euro nu au convins strategii că presiunile inflaţioniste au fost îmblânzite, scrie Financial Times.

Banca şi-a menţinut dobânda de referinţă la un maxim istoric de 4%, dar şi-a redus proiecţia de inflaţie pentru acest an de la 2,7% la 2,3%, deschizând calea unor posibile reduceri de dobânzi în lunile următoare.

BCE şi-a redus de asemenea estimarea de creştere pe 2024 pentru al patrulea trimestru consecutiv, anunţând că se aşteaptă ca PIB-ul zonei euro să avanseze cu doar 0,6% în acest an, faţă de 0,8% în estimarea anterioară.

Chiar în condiţiile în care economia încetineşte puternic, mai mulţi strategi ai băncii s-au arătat îngrijoraţi că creşterea rapidă a salariilor ar putea menţine inflaţia peste ţinta de 2% a acesteia.

Şefa băncii Christine Lagarde a indicat că strategii nu sunt suficient de încrezători, au nevoie de mai multe date, multe urmând să apară în aprilie, dar mult mai multe în iunie. Banca va urmări îndeaproape evoluţia salariilor şi a marjelor de profit.

BCE a anticipat că inflaţia va încetini la o medie de 2% anul viitor, indicând că strategii devin din ce în ce mai încrezători că-şi vor atinge în scurt timp principalul obiectiv.

Unii analişti se tem însă că banca va aştepta prea mult înainte de a reduce dobânzile.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO