Când marile companii de petrol şi gaze au ieşit din criza de energie cu profituri record, societatea occidentală copleşită de creşterile de preţuri şi-a dat seama că acolo este o problemă. Guvernele au încercat să o rezolve suprataxând sectorul. Dar când industria petrolieră intră în criza încălzirii globale mai mare ca niciodată, atunci întreaga planetă are o problemă.
Puterea şi influenţa acestor companii este vizibilă la COP28, un summit global unde lideri politici, din ştiinţă şi din business din toată lumea ar trebui să discute zilele acestea despre cum să frâneze încălzirea globală. Summitul este organizat la Dubai, capitala Emiratelor Arabe Unite, unul din cei mai mari exportatori de petrol şi gaze, şi este patronat de chiar preşedintele de la Abu Dhabi National Oil Company, sau ADNOC, compania naţională de petrol şi gaze a Emiratelor.
Sultan Ahmed Al Jaber este şi emisarul EAU în problema schimbărilor climatice, dar misiunea lui de zi cu zi este de a face ADNOC cât mai profitabilă. COP28 este mai degrabă un summit al petrolului, consideră Financial Times, amintind de documente secrete văzute de presă care sugerează că Emiratele intenţionau să-şi folosească rolul de gazdă pentru a discuta înţelegeri privind combustibilii fosili cu 15 ţări.
2023 este un an cu multiple recorduri de temperatură. 2022 a fost un an cu multiple recorduri de profit pentru companiile de petrol şi gaze. Iar la opt ani de la acordul istoric de la Paris în care statele lumii s-au angajat să lupte contra schimbărilor climatice, industria petrolului este mai mare ca niciodată, notează Politico. În SUA, va creşte şi mai mult. În timp ce producţia de petrol se îndreaptă spre niveluri record, companiile din sector sunt aşteptate să profite şi din cruciada contra poluării în care administraţia preşedintelui Joe Biden oferă miliarde de dolari în subvenţii pentru dezvoltarea de ferme eoliene, exploatarea de minerale necesare bateriilor electrice şi conducte care să transporte carbonul. În acest fel, companiile de petrol vor putea influenţa construirea economiei verzi.
La fel cum companii din Emirate pot fi asociate cu investiţii recente de 200 de miliarde dolari în întreaga lume vizând mai ales energie verde, după cum a dezvăluit Financial Times. La opt ani de la acordul de la Paris, industria petrolului prosperă, nu se micşorează, iar printre motive, spun analiştii, sunt scumpirea combustibililor după ce Rusia a invadat Ucraina, revenirea economică din pandemie, dar şi problemele cu implementarea tehnologiilor curate, cum ar fi turbine eoliene şi maşini electrice, la amploarea necesară frânării crizei climatice.
„Predicţiile morţii industriei petroliere au fost exagerate“, spune Kevin Book, exectivul firmei de consultanţă ClearView Energy. „Cererea şi limitele alternativelor nu s-au schimbat.“ Perspectivele pe termen lung pentru combustibilii fosili s-ar putea dovedi tulburi: Agenţia Internaţională pentru Energie, cu sediul la Paris, apreciază că „începutul sfârşitului erei combustibililor fosili“ ar putea fi aproape, cu cererea de petrol, gaze şi cărbune aşteptată să atingă vârful până la sfârşitul acestui deceniu. Cu toate acestea, giganţii din industria petrolieră fac pariuri mari că energia din combustibilii fosili va mai domni mult şi bine. Cei doi supergiganţi ai petrolului şi gazelor din SUA îşi valorifică avuţia pentru a cumpăra rivali cu rezerve neexploatate - Chevron cumpără Hess pentru 53 de miliarde de dolari, în timp ce Exxon Mobil a pus la bătaie 60 de miliarde de dolari pentru a cumpăra o companie din Texas cu vaste terenuri propice fracturării hidraulice în acest stat.
Cei mai mari jucători ai industriei din Europa, BP şi Shell, continuă să-şi bazeze ferm afacerile pe petrol şi gaze, în timp ce dau înapoi cu angajamente de a-şi înverzi operaţiunile. Când liderii lumii au aplaudat frenetic la Paris încheierea acordului pentru climă în 2015, nivelul de dioxid de carbon care ţine captivă căldura în atmosferă era aproape de 402 unităţi per milion - deja suficient de ridicat pentru a aduce un viitor dezastruos pentru civilizaţia umană şi ecosistemele planetei.
Acum se apropie de 420 de unităţi pe milion, nivel despre care oamenii de ştiinţă spun că planeta nu le-a mai văzut de mai bine de 4 milioane de ani, când mările erau cu 20 de metri mai ridicate. Dar chiar şi liderii guvernamentali care susţin acţiunile împotriva schimbărilor climatice spun că deocamdată este imposibil de renunţat la combustibilii fosili. Angajamentul lui Biden de a evita catastrofa climatică a inclus o promisiune de campanie în 2020 de a opri noile foraje pe teritorii federale.
Acest lucru a stârnit temeri că politicile preşedintelui ar putea zdrobi preţurile acţiunilor companiilor petroliere. În schimb, Biden a prezidat un an record pentru producţia de petrol şi pentru exporturile de gaze naturale din SUA, iar administraţia sa a dat undă verde la o serie de proiecte de combustibili fosili, inclusiv foraj după petrol în Alaska şi o megaconductă de gaze. Agenţia Internaţională pentru Energie a calculat că în prezent companiile de petrol şi gaze contribuie cu doar 1% la investiţiile globale în energie curată, iar 60% din aceste investiţii vin de la doar patru jucători.
