Guvernul conservator al Poloniei s-a apucat să cumpere înapoi participaţiile la bănci deţinute de investorii străini, o manevră despre care unii bancheri şi economişti spun că va afecta băncile care au prosperat chiar şi în timpul crizei financiare mondiale, scrie Reuters.
Săptămâna trecută, banca de stat Alior Bank şi PKO au confirmat că poartă discuţii pentru achiziţionarea diviziilor de banking şi leasing ale Raiffeisen.
Guvernul polonez a cum-părat deja divizia poloneză a GE Money în acest an şi intenţionează să cumpere a doua mare bancă Pekao de la UniCredit. Statul mai deţine în mod direct alte două bănci, controlează participaţii majoritare în alte două şi deţine o participaţie de 30% în cea mai mare bancă, PKO.
Polonezii au jucat un rol major în anii ’80 în înlăturarea comunismului din Europa de Est. Unii se tem acum că băncile deţinute parţial de guvern îşi vor spori finanţarea unor proiecte cum ar fi minele de cărbune sau proiecte mari de infrastructură care ar putea crea locuri de muncă, dar nu şi profituri într-o ţară mult timp considerată un model de democraţie.
„Nu sunt un susţinător al transformării repolonizării în naţionalizare“, a declarat Cezary Stypulkowski, CEO al celei de-a patra mari bănci a Poloniei, mBank MBK. Acesta susţine în schimb instalarea unui management local pentru a se asigura că firmele locale au acces la creditare.
Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului PiS aflat la putere şi fost premier polonez, declara în faţa susţinătorilor săi în 2012: „Să fie clar… obiectivul nostru priveşte o repolonizare a băncilor poloneze.“
PiS, ajuns la putere anul trecut, s-a angajat să introducă noi taxe pentru bănci şi supermarketuri, să reducă vârsta de pensionare şi să crească indemnizaţiile de stat pentru copii. Acesta doreşte de asemenea să-i ajute pe proprietarii de locuinţe cu credite în valută printr-o reconversie a creditelor acestora în zloţi, o promisiune care încă n-a fost onorată în întregime.
Planurile partidului privitoare la bănci s-ar putea dovedi însă cele mai controversate.
„Există voinţă politică pentru realizarea repolonizării“, a declarat un oficial. „S-a decis politic că există prea mult capital străin în sectorul bancar.“
Dacă guvernul va avea succes, statul şi alţi investitori polonezi, inclusiv unul dintre cei mai bogaţi polonezi, Leszek Czarnecki, vor controla bănci care deţin 54% din activele bancare ale Poloniei.
Astfel, investitorii străini care controlează majoritatea unor astfel de active vor fi îndepărtaţi.
Oficialii familiari cu gândirea guvernului au declarat pentru Reuters că mişcarea este motivată în parte de dorinţa de a opri băncile de la a restrînge creditarea economiei pentru menţinerea unor dividende semnificative pentru acţionari.
“Guvernul vrea să se asigure că nimeni nu opreşte robinetul creditării în momentul izbucnirii unei crize, ca în 2009”, a declarat una dintre surse.
Guvernul de la Varşovia a minimalizat de asemenea riscul exercitării unei influenţe politice. “După posibila re-polonizare, impactul guvernului asupra băncilor va fi destul de redus”, a declarat Rafal Bochenek, purtător de cuvânt al guvernului.
Alţii însă sunt sceptici. “Nu am văzut niciun studiu care să confirme faptul că grupurile bancare internaţionale supraestimează riscurile în vremuri de criză”, a declarat Jakub Borowski, economist-şef la Credit Agricole.
Krzysztof Pietraszkiewicz, director al grupului de lobby bancar ZBP, a declarat că deşi susţine o oarecare majorare a deţinerii statului în sector, speră că acest lucru nu va duce la creditarea unor proiecte nepotrivite sau la restructurări generoase de credite.
“Ar trebui evitată situaţia în care opinia publică îi obligă pe politicieni să acţioneze într-o direcţie care reprezintă o ameninţare pentru sectorul financiar”, a declarat acesta.
Guvernul polonez îşi analizează următorii paşi.
Acesta ar putea achiziţiona, prin intermediul băncii de stat Alior Bank, divizia poloneză a Raiffeisen, cât şi Pekao prin intermediul asigurătorului PZU de la UniCredit. Divizia Raiffeisen valorează aproximativ 1 miliard de euro. Valoarea participaţiei de 40% a UniCredit din Pekao este de aproximativ 3,5 miliarde de dolari.
Borowski de la Credit Agricole se întreabă însă “ce este mai benefic pentru creşterea economică pe termen lung. Pot fi aceste miliarde de zloţi cheltuite într-un mod mai productiv în loc să fie parcate în bănci?”.
