Primul-ministru polonez Donald Tusk a promis că Polonia va deveni până în 2022 una dintre cele mai bogate 20 de ţări ale lumii cu ajutorul fondurilor alocate de UE pentru perioada 2014-2020. Este aceasta o promisiune electorală sau o ambiţie realizabilă?
Pe de o parte, Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care a evitat recesiunea în timpul şi după criza economică mondială, a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor europene în exerciţiul bugetar anterior şi a fost descrisă printre alţii de secretarul de stat american ca un miracol economic. Pe de altă parte, echipa lui Tusk pierde teren în faţa opoziţiei deoarece mulţi alegători sunt dezamăgiţi că nivelul lor de trai nu s-a îmbunătăţit atât cât ar putea sugera creşterea economică a ţării.
Cu ochii spre alegerile europarlamentare de anul acesta şi pe cele generale de anul viitor, Tusk a asigurat că prioritatea lui pentru acest an este îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, ceea ce reprezintă o schimbare a discursului, până acum concentrat pe mediul de afaceri.
„Credem că în 2022 Polonia va fi cu siguranţă una dintre cele mai bogate 20 de ţări din lume“, a spus Tusk, citat de The Warsaw Voice, adăugând că la acea dată PIB-ul per capita ar trebui să atingă 80% din nivelul mediu din Uniunea Europeană.
Anul trecut, PIB-ul per capita al Poloniei, raportat la paritatea puterii de cumpărare, a fost de 21.118 dolari, în timp ce cel al UE s-a situat la 31,947 dolari, potrivit datelor FMI, ceea înseamnă că PIB-ul per capita polonez echivalează cu 66% din media UE.
Start favorabil lansării spre clubul ţărilor bogate
Polonia ar avea un start puternic în cursa pentru a prinde din urmă economiile bogate. PIB-ul a crescut cu 1,3% anul trecut, potrivit FMI, cu mult, spre exemplu, peste nivelul multora din statele industrializate din zona euro. Ministerul polonez al economiei este chiar mai optimist, estimând că economia ţării a crescut cu 1,5% în 2013. Mergând mai departe, ministrul finanţelor Mateusz Szczurek apreciază că Polonia ar putea avea o creştere economică de peste 3% în 2015.
„Polonia are şanse ca în 2015 să reintre pe făgaşul unei creşteri mai rapide, similară cu cea din anii 2010-2011, de peste 3%“, a spus ministrul.
Potrivit lui Szczurek, Polonia poate înregistra anul acesta o creştere de 2,8%-2,9%, nivel la care se aşteaptă, de altfel, mulţi analişti şi banca centrală.
Pentru a da avânt economiei şi pentru a crea locuri de muncă, guvernul a lansat în acest an un amplu program de investiţii publice, vizând cu precădere infrastructura şi sectorul energetic. Tusk a promis să reducă rata şomajului la mai puţin de 13% până la sfârşitul anului, de la aproape 13,4% în prezent şi sub estimarea oficială inclusă în buget, de 13,8%. Potrivit ministrului agriculturii Stanislaw Kalemba, guvernul va aloca 13,5 mld. de euro pentru programul de dezvoltare rurală în exerciţiul bugetar european 2014-2020, din care 8,6 mld. euro vor fi fonduri europene, iar restul de 4,9 mld. euro vor fi bani din resurse proprii. Programul cuprinde investiţii în agricultură şi în industria alimentară, precum şi sprijin pentru tinerii fermieri şi fermele mici.
Guvernul promite că va reduce sărăcia, decalajele de dezvoltare şi că va încuraja cercetarea
Guvernul polonez va gândi cheltuielile astfel încât să reducă sărăcia şi să ajute regiunile mai puţin dezvoltate, a spus Tusk. „Considerăm că până în 2020 1,5 mil. de polonezi vor ieşi din sărăcie. În 2020, nivelul sărăciei din Polonia va fi sub media din UE“, a adăugat premierul. Potrivit acestuia, autorităţile se vor concentra asupra reducerii discrepanţelor din interiorul fiecărei regiuni administrative, şi nu neapărat asupra reducerii diferenţelor dintre regiuni.
De asemenea, guvernul vrea ca până în 2022 cheltuielile alocate cercetării şi dezvoltării să atingă media din UE.
„Vrem ca la sfârşitul acestei perioade, în 2022, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare să ajungă la media din UE, adică 2% din PIB“, a afirmat Tusk.
El a subliniat că jumătate din finanţarea acestor eforturi va veni de la buget, iar cealaltă jumătate de la companii.
Discursul lui Tusk, presărat cu promisiuni de îmbunătăţire a situaţiei financiare a populaţiei, marchează o schimbare în politica guvernului polonez, a cărui atenţie se îndreaptă acum spre electorat, în aşteptarea alegerilor pentru Parlamentul European din mai.
Strategia Platformei Civice, partidul de centru-dreapta condus de Tusk şi aflat la guvernare din 2007, a fost până acum centrată pe mediul de business.
Nu poate fi o coincidenţă că Polonia a urcat anul trecut 10 locuri în topul ţărilor lumii în funcţie de uşurinţa de a face afaceri, realizat de Banca Mondială.
După criza financiară şi cea a datoriilor suverane, bailout-uri şi tăieri bugetare, alegerile europene vor reflecta, probabil, cât de multă încredere mai are populaţia în Uniunea Europeană, scrie EurActiv. Potrivit sondajelor, rata de aprobare pentru Platforma Civică a atins cel mai scăzut nivel de la câştigarea celor mai recente alegeri.
Aproape două mil. de polonezi au emigrat în căutarea unei vieţi mai bune
„Dacă am reuşit să protejăm Polonia de criză, acum, în 2014, începem marşul pentru protejarea socială şi financiară a familiilor”, a promis Tusk.
Angajamentul său vine după ce aproape două mil. de polonezi au emigrat în căutarea unei vieţi mai bune, iar ţara, cu o populaţie de 38 mil. locuitori, se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii din Europa doarece multe familii fac eforturi pentru a-şi plăti facturile.
Polonia a fost recent inclusă de FMI, alături de Danemarca, Finlanda şi Norvegia, pe lista ţărilor ale căror sisteme financiare va trebui monitorizate cu regularitate pentru a se evita o nouă criză financiară mondială. În 2010, FMI a identificat alte 25 de ţări în care se impune o astfel de analiză.
„Miracolul” economic polonez
Secretarul de stat american John Kerry a declarat de curând la Varşovia într-o întâlnire cu oamenii de afaceri că Polonia este un miracol economic şi cel mai bun loc pentru investiţii din lume.
În timp ce mare parte a Europei se străduieşte încă să-şi revină după lovitura dată de criza financiară din 2008, Polonia iese în evidentă ca o insulă ireală de succes economic, un loc unde companiile şi populaţia fac planuri care vizează creştere şi nu scădere, scria publicaţia Businessweek într-un articol din noiembrie anul trecut. Printre motivele pentru care Polonia este unul dintre statele de invidiat ale Europei se numără politicile prudente, reformele structurale, încurajarea producţiei interne, precum şi o clasă politică prietenoasă cu mediul de afaceri. De la căderea Cortinei de Fier, Polonia s-a reconfigurat ca model economic de piaţă liberă.
Polonia a folosit din plin banii europeni alocaţi şi şi-a reorganizat sistemul administrativ pentru a eficientiza procesul de absorbţie a fondurilor europene. În exerciţiul financiar 2007-2013, Polonia a fost principalul beneficiar al fondurilor alocate de UE, şi a primit 107 mld. euro pentru 2014-2020, conform Bloomberg.
Spre comparaţie, România a atras doar aproximativ 5 mld. euro din fondurile pentru 2007-2013, din cele 20 de miliarde de euro puse la dispoziţie de UE.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
