Unora roboţii le-au luat deja locurile de muncă. Alţii folosesc roboţii ca sperietoare pentru a descuraja oamenii să ceară salarii mai mari. Se poate spune că săptămâna aceasta a fost săptămâna roboţilor, în Europa, SUA şi Asia.
Adidas n-a mai produs nimic în Germania de peste 20 de ani, deşi este de acolo. A preferat mâna de muncă mai ieftină din Asia. Însă zilele trecute a anunţat că va începe din 2017 să comercializeze primele serii de încălţăminte sportivă fabricată în Germania după atâţia ani. Mâna de lucru este asigurată de... roboţi. Fabrica, un prototip, a fost prezentată de directorul executiv Herbert Hainer şi este încă în construcţie. Unitatea va putea produce mai rapid decât fabricile Adidas din Asia, unde procesul de fabricaţie este preponderent manual, şi în plus va livra încălţămintea mai aproape de punctele de vânzare, scrie The Guardian. Fabrica va începe să producă în trimestrul III al acestui an, dar ca test. Adidas intenţionează să construiască încă o „fabrică rapidă“, cum îi zice Hainer, în SUA în 2017. CEO-ul a insistat că unităţile de producţie nu vor înlocui imediat subcontractorii din Asia. „Scopul nostru nu este automatizarea completă“, a asigurat Gerd Manz, directorul de inovaţie şi tehnologie.
În viitor, Adidas are de gând să construiască fabrici unde muncitorii sunt roboţi şi în Franţa şi Marea Britanie. În Asia, producătorul de încălţăminte are circa un milion de angajaţi.
Tot circa un milion de salariaţi are şi Foxconn, cel mai mare angajator din China după statul chinez. Compania, furnizor al Apple şi Samsung, şi-a înlocuit 60.000 de angajaţi cu roboţi, notează BBC. Una dintre fabricile sale „şi-a redus forţa de muncă de la 110.000 la 50.000 de persoane mulţumită introducerii roboţilor“, a declarat pentru the South China Morning Post un oficial guvernamental.
„La fel vor face mai multe companii“, a precizat acesta. China investeşte masiv în forţa de muncă robotică. Într-o explicaţie dată BBC, Foxconn Technology Group a confirmat că automatizează „multe dintre activităţile de producţie asociate cu operaţiunile noastre“, dar a negat că aceasta înseamnă locuri de muncă eliminate pe termen lung.
„Înlocuim activităţile repetitive făcute anterior de angajaţi şi, prin pregătire, le permitem angajaţilor să se concentreze pe elemente cu valoare adăugată mai mare din procesul de fabricaţie, cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea, controlul proceselor şi al calităţii“.
Din septembrie 2014, 505 fabrici din Dongguan, provincia Guangdong, au investit circa 630 de milioane de dolari în roboţi pentru a înlocui mii de salariaţi.
O analiză a Deloitte şi Oxford University sugerează că 35% din locurile de muncă sunt în pericol în următorii 20 de ani.
În SUA, unde sunt în plină expansiune presiunile pentru creşterea salariilor minime, mai ales pentru angajaţii fast-food-urilor, fostul CEO al McDonald’s a avertizat că majorarea salariului va încuraja companiile să dea oameni afară şi să-i înlocuiască cu roboţi, care muncesc pentru mai puţin, scrie The Washington Post.
„Vă garantez că dacă se adoptă la nivel naţional un salariu minim de 15 dolari, veţi vedea la concedieri de n-o să va vină să credeţi“, a spus Edward Rensi într-o emisiune a Fox Business Network. „Este mai ieftin să cumperi un braţ robotic de 35.000 de dolari decât să angajezi un om căruia îi plăteşti cu 15 dolari pe oră ineficianţa în a face cartofi prăjiţi“.
Unele state americane şi oraşe, printre care California şi New York City, şi companii au decis deja să introducă acest salariu minim în următorii ani.
Rensi a descris discuţiile despre majorarea salariilor ca fiind un nonsens. El a fost CEO al McDonald’s din 1991 până în 1997. Rensi propune ca în locul salariului minim remuneraţia să fie ajustată la nivel regional în funcţie de costul traiului.
Revenind la acei oameni bogaţi, isteţi şi puternici care au emis avertismentul privind roboţii, aceştia s-au întâlnit la începutul lunii la un eveniment numit Conferinţa Globală organizat de Institutul Milken în Beverly Hills, California, scrie Reuters.
„Cele mai multe dintre beneficiile pe care le aduce automatizarea ţine de creşterea calităţii şi de reducerea erorilor, dar în multe cazuri este redusă forţa de muncă“, a spus acolo Michael Chui, partener al McKinsey Global Institute.
David Siegel, copreşedinte al fondului de hedging Two Sigma, a dat vina pe tehnologie pentru problemele legate de venituri care au provocat turbulenţele politice de peste tot în lume din ultimii ani.
„Una din cauzele majore ale stagnării salariilor clasei de mijloc sunt programele mai deştepte pentru computere“, a spus el.
Ce a mai atras atenţia acolo au fost schimbările pe care tehnologia le produce în sectorul bancar. O analiză a Citigroup sugerează ca în următorul deceniu numărul angajaţilor băncilor din SUA şi din Europa se va reduce cu 30%.
