România - Ungaria, o rivalitate eternă: Economic, ungurii bat România la aproape tot – PIB per capita, companii internaţionale, comerţ şi autostrăzi. Dacă sunt mai buni şi la fotbal vedem vineri

O rivalitate eternă, mai ales a or­goliilor, Ro­mânia - Ungaria încinge întot­deauna spi­ritele când este vorba de fotbal. Pe teren, la firul ierbii, victoriile sunt împărţite, dar balanţa înclină mai mult spre Ungaria.

La economie, balanţa înclină clar spre Ungaria. Relaţiile comerciale dintre cele două state sunt dominate puternic de exportatorii maghiari, România având constant după 1989 deficit comercial cu Ungaria, şi încă unul mare.

PIB-ul per capita nominal al Ungariei este, de asemenea, mai mare. La fel şi PIB-ul per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare. Dar aici tendinţa este ca România să se apropie de Ungaria, probabil ca urmare a efectului pe care-l au asupra bugetelor ungurilor - taxele mari cu care guvernul de la Budapesta „pedepseşte companiile“.

Unele ziare maghiare, pentru a critica guvernul Orban, chiar îi reproşează acestuia că îm­pinge Ungaria înapoi, adu­când-o în rândul celor mai sărace economii din UE, România şi Bulgaria.

Forţa financiară mai mare a ţării vecine se observă poate cel mai bine în expansiunea internaţională a companiilor ungureşti. MOL, producător de ţiţei şi gaze naturale şi cea mai mare companie a Ungariei, avea în primăvară două miliarde de euro disponibile pentru achiziţii şi urmărea să achiziţioneze active în Marea Nordului, Rusia şi Pakistan. Compania deţine mai multe rafinării în Europa Centrală şi depozite şi benzinării sub diferite nume în Româia, Serbia, Polonia, Bosnia, Slovenia, Italia, Austria, Cehia şi Slovacia. Banca OTP este, de asemenea, prezentă în România, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Muntenegru, Croaţia, Slovacia şi Serbia. Şi Gedeon Richter, producător de medicamente, are o prezenţă internaţională solidă, inclusiv o fabrică în România. În schimb, companiile româneşti au o prezenţă externă aproape zero. Reţeaua de autostrăzi maghiară este, de asemenea, mult mai dezvoltată în Ungaria decât în România. Densitatea de autostrăzi în ţara vecină este de 15 m/km2. În ţara noastră densitatea este de 3m/km2.

Unul dintre puţinele capitole la care România stă mai bine, chiar mult mai bine, este datoria guvernamentală, estimată de FMI la 40% din  PIB anul acesta. Estimarea pentru Ungaria este de 75% din PIB.

Cel mai bogat om

Ungaria. Opacitatea business-urilor maghiare şi presa părtinitoare fac greu de stabilit cine este cel mai bogat om din Ungaria. Potrivit revistei Forbes, pe primul loc în clasamentul milionarilor, monopolizat mulţi ani de Sándor Csányi, şeful OTP, stă acum György Gattyán, „regele site-urilor porno”. El şi-a construit averea cu site-uri pe internet cu conţinut erotic. Gattyán deţine acum mai multe afaceri, printre care Il Basilico di Stile, un complex comercial de  clădiri specializat pe îmbrăcăminte de lux. Averea sa este estimată la 5,6 miliarde de euro. Portalul de ştiri încă în plasează pe Sandor Csanyi pe primul loc în clasamentul milionarilor. Modalitatea de calcul a averii este probabil diferită de cea a Forbes.

În România, lucrurile sunt mai simple. Cel mai bogat român este Ion Ţiriac, fost campion la tenis şi proeminent om de afaceri. Averea lui este estimată la două miliarde de dolari.