Serbia s-a aflat în centrul crizei refugiaţilor din anul 2015, atunci când sute de mii de persoane care au fugit din calea conflictului din Orientul Mijlociu au încercat să ajungă în Europa de Vest pe ruta Balcanilor.
Pe perioada verii, mulţi imigranţi au încercat însă să traverseze Marea Mediterană din Nordul Africii până în Italia, însă din cauza condiţiilor meteo, toamna, imigranţii s-ar putea reîntoarce pe ruta Balcanilor.
Mulţi dintre ei se tem că acordul dintre UE şi Turcia de a adăposti mai mulţi refugiaţi se va nărui în urma neînţelegerilor dintre Bruxelles şi Ankara, fapt ce ar duce la repetarea situaţiei din 2015, care a stimulat în Europa creşterea popularităţii partidelor de extremă dreapta.
La începutul anului 2016, Serbia a solicitat a solicitat asistenţă Ungariei, care a fost de acord să trimită ofiţeri de poliţie şi echipament pentru a ajuta patrulele sârbe de-a lungul frontierei Serbiei cu Bulgaria şi Macedonia.
"Sarcina noastră este de a preveni trecerile de frontieră ilegală. Pentru a controla graniţele avem nevoie de mai multe ajutoare tehnice", a declarat Nebojsa Stefanovic, ministrul sârb de Interne.
Peste 103.000 de imigranţi au traversat până în momentul de faţă frontierele Serbiei, majoriatea acestora îndreptându-se spre Ungaria. În ultimele şase săptămâni, autorităţile au împiedicat peste 5.600 de încercări de traversare ilegală a frontierei.
Mai mult de 5.000 de solicitanţi de azil care se află momentan în Serbia, doresc să-şi continue călătoria înspre Germania sau Suedia, unde se aşteaptă la o primire mai bună, după ce vor fi traversat frontiera Ungariei înspre zona de liber acces.
Ungaria a anunţat deja construirea unui al doilea gard, care se doreşte a fi "impenetrabil" de-a lungul frontierei sale cu Serbia, pentru a preveni trecerea ilegală a graniţei.
