Declinul vine în urma unei noi reglementări în domeniul contabil care va obliga guvernele să publice mai multe informaţii privitoare la tranzacţii şi campaniei prezidenţiale în care atât republicanii, cât şi democraţii critică aşa-numitul „capitalism de cumetrie“. „Tendinţa reflectă climatul politic al acestor vremuri, opoziţia faţă de datoria publică şi faţă de subvenţiile economice“, afirmă Richard Ciccarone, de la Merritt Research Services. „Subvenţiile sunt din ce în ce mai criticate de politicieni“. Competiţia în domeniul dezvoltării economice a declanşat adevărate războaie ale subvenţiilor. Chiar dacă criticii spun că scutirile de taxe nu au niciun impact asupra economiei naţionale, acestea au devenit parte standard a afacerilor. În 2013, scutirile de taxe acordate unor companii ca Boeing, IBM şi Toyota au fost parte a sumei de 17 miliarde de dolari acordate de guvernele de stat şi locale, potrivit Good Jobs First. În 2014, suma a scăzut la 7 miliarde de dolari, iar în 2015 la 4,8 miliarde.
„Subvenţiile devin din ce în ce mai controversate. Oamenii sunt mai conştienţi de ele pentru că presa le acordă mai multă atenţie“, afirmă Kenneth Thomas, professor la Universitatea Missouri-St. Louis. Opoziţia faţă de astfel de stimulente derivă în parte din lipsa de transparenţă a documentelor financiare ale statelor şi locale. Multe guverne publică prea puţine informaţii privitoare la natura scutirilor de taxe şi impactului financiar al acestora. În august, autorităţile fiscale americane au aprobat o nouă reglementare care cere guvernelor să dezvăluie toate informaţiile privitoare la valoarea şi impactul scutirilor de taxe. Reglementarea va intra în vigoare în acest an pentru majoritatea guvernelor şi anul viitor pentru restul, iar aceasta se aplică tuturor scutirilor noi şi celor aflate în derulare. Greg LeRoy, director executiv al Good Jobs First, spune că este prematur să se precizeze cu exactitate de ce au fost reduse scutirile de taxe. Alţii au citat factori de ordin politic, presiuni în creştere la nivel bugetar şi al pensiilor şi o rată mai scăzută a şomajului. Pe de altă parte, astfel de stimulente nu garantează prosperitatea. Ciccarone spune că există pericolul ca politicienii să exagereze în reacţia faţă de criticile aduse subvenţiilor acordate companiilor. “O corecţie este sănătoasă, dar nu trebuie să se creeze un mediu ostil activităţii economice“.
