Tensiunile dintre liderii celor mai mari economii ale lumii au răbufnit la summitul G20 găzduit de Mexic după ce preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a învinovăţit SUA pentru problemele cu care se confruntă acum Europa.
Întrebat de un reporter canadian de ce America de Nord ar trebui să plătească prin intermediul Fondului Monetar Internaţional pentru criza Europei, Barroso a renunţat la tonul său conciliant şi efectiv a învinovăţit politicile SUA pentru apariţia turbulenţelor din Europa, scrie The Wall Street Journal.
"Apropo, această criză nu a apărut în Europa. Deoarece aţi menţionat America de Nord, trebuie să ştiţi că această criză îşi are rădăcinile acolo şi o mare parte din sectorul nostru financiar a fost contaminat de politicile neortodoxe din unele sectoare ale pieţei financiare", le-a spus Barroso reporterilor. El a explicat, de asemenea, că Uniunea Europeană este cea mai mare economie a lumii şi unul dintre cei mai importanţi contribuabili ai FMI.
SUA, Marea Britanie şi alte state europene fac presiuni asupra Germaniei şi a cancelarului Angela Merkel în încercarea de a determina cea mai mare economie europeană să accepte măsuri suplimentare pentru rezolvarea crizei. Liderii economiilor mari din afara Europei critică de asemenea ritmul pe care ei îl consideră lent cu care ţările europene reacţionează în faţa crizei.
"Nu am venit aici să primim lecţii despre democraţie sau despre cum să ne gestionăm economiile. Uniunea Europeană are un model şi suntem mândri de acesta. Nu am venit aici să primim lecţii de la nimeni", a afirmat Barroso.
Trecând peste animozităţi, liderii G20 au pus accentul pe stabilizarea băncilor în discuţiile despre criza financiară din Europa şi au dublat capacitatea de finanţare a FMI la 456 miliarde dolari, potrivit Bloomberg. De asemenea, statele euro din cadrul grupului, respectiv Germania, Franţa, Italia şi Spania, şi-au asumat în faţa partenerilor internaţionali angajamentul de a proteja uniunea monetară. Acestea au făcut şi un pas neobişnuit anunţând detalii privind formarea unei uniuni economice şi monetare mai strânse, notează Thomson Reuters. Printre angajamentele făcute figurează paşi concreţi către "o arhitectură financiară mai integrată" în Europa care să includă o supraveghere bancară comună şi garanţii ferme pentru protejarea celor care şi-au depus economiile la bănci. Summitul a început luni şi s-a terminat marţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
