Liderii europeni au amânat pentru miercuri deciziile importante referitoare la stoparea crizei datoriilor suverane pentru a oferi timp cancelarului Germaniei, Agela Merkel, să-şi asigure sprijinul în Parlamentul de la Berlin, au declarat, vineri, surse europene pentru Reuters.
Reprezentanţii celor 17 state membre ale zonei euro vor participa la un nou summit miercuri pentru a clarifica cele mai dificile aspecte privind maximizarea resurselor fondului de salvare a zonei euro şi reducerea datoriilor Greciei, deoarece Merkel nu va avea mandat la reuniunea de duminică pentru a încheia acorduri.
Cancelarul german a continuat să respingă vineri presiunile Franţei de a creşte capacitatea financiară a fondului european de urgenţă prin intermediul Băncii Centrale Europene (BCE). Franţa susţine că aceasta ar fi cea mai eficientă modalitate de a combate criza care a început în Grecia, s-a întins în Irlanda şi Portugalia, iar acum ameninţă ţări mai mari.
"Calea folosirii BCE pentru rezolvarea problemelor de lichiditate este închisă", a spus Merkel la o reuniune a parlamentarilor conservatori la Berlin, a declarat o sursă prezentă la întâlnire.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că cele mai importante decizii la summit-ul desfăşurat în două etape vor fi luate miercuri. Programarea miercuri a celei de-a doua reuniuni ar permite comisiei de buget din parlament să dezbată planurile pentru fondul de salvare a zonei euro, a spus el. Comisia trebuie să analizeze astfel de planuri potrivit legislaţiei germane.
Mutarea miercuri a deciziilor a forţat, deja, UE să amâne un summit cu China programat pentru marţi, evidenţiind modul în care criza datoriilor afectează poziţia Europei la nivel global. Premierul chinez, Wen Jiabao, a declarat preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, într-un interviu telefonic, că liderii europeni ar trebui să adopte măsuri concrete pentru a stopa criza şi pentru a stabiliza euro.
Rezultatul discuţiilor dintre reprezentanţii statelor europene va decide dacă încrederea investitorilor în zona euro poate fi restabilită.
Ca prim pas, liderii celor 27 de state UE urmează să aprobe duminică un plan de a consolida capitalul băncilor şi ar putea lansa o procedură pentru reforme pe temren mai lung a guvernanţei economice din zona euro, au spus surse europene.
Băncile europene vor trebui să-şi majoreze rata de adecvare a capitalului la 9% pentru a putea absorbi mai uşor pierderi din expunerea pe datoria suverană, însă nu s-a stabilit cât timp vor avea la dispoziţie pentru a obţine fonduri suplimentare.
Suma totală necesară sistemului bancar european ar fi de aproape 100 de miliarde de euro, au declarat oficiali UE. Băncile care nu vor putea atrage fonduri din piaţă vor fi nevoite să apeleze la guverne.
O sursă din UE a declarat că Franţa, care vrea cu disperare să-şi păstreze ratingul maxim "AAA" şi are programate alegeri prezidenţiale şi parlamentare în perioada aprilie-iunie, exercită presiuni pentru a le fi acordat băncilor un răgaz de nouă luni ca să ajungă la 9%.
Germania şi Franţa, principalele două forţe ale Europei, rămân divizate în privinţa suplimentării celor 440 de miliarde de euro de care dispune Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, astfel încât să oprească extinderea contagiunii la Italia şi Spania, economiile a treia şi a patra din zona euro.
Franţa se teme că ratingul "AAA" al ţării ar putea fi ameninţat dacă este adoptată o metodă nepotrivită, notează Reuters.
Agenţia de rating Standard & Poor's a avertizat vineri că probabil va retrograda Franţa şi alte patru state dacă Europa intră din nou în recesiune. Moody's şi-a exprimat, de asemenea, îndoieli, marţi, privind ratingul maxim al Franţei.
Există diferende între Germania şi Franţa dar şi între UE şi FMI referitor la pierderile pe care băncile şi asigurătorii trebuie să le accepte pe obligaţiunile statului elen pe care le au în portofoliu, astfel încât datoria Greciei să devină sustenabilă.
Parisul şi Berlinul au cerut, joi, să înceapă imediat negocieri cu sectorul privat referitor la contribuţia acestuia la un plan sustenabil pentru datoria Greciei.
Preşedintele SUA, Barack Obama, a susţinut, joi, o videoconferinţă cu Merkel şi Sarkozy, subliniind ameninţarea pe care criza din zona euro o reprezintă pentru economia globală. Obama şi-a reafirmat speranţele că va fi găsită o soluţie până la summit-ul G20 care va avea loc în Franţa pe 3-4 noiembrie.
Merkel şi Sarkozy "înţeleg deplin urgenţa problemelor din zona euro şi lucrează la o soluţie amplă, care va fi sustenabilă politic", potivit Casei Albe.
FMI şi UE nu se înţeleg asupra sustenabilităţii datoriei Greciei, fondul fiind îngrijorat că proiecţiile europenilor ar fi prea optimiste şi că este necesară o nouă reducere a datoriilor, au declarat surse pentru Reuters.
În pofida diferenţelor, inspectorii UE şi FMI vor aproba, probabil, noua tranşă, de 8 miliarde de euro, pentru Grecia în noiembrie.
Fără aceste fonduri, Grecia se confruntă cu intrarea statului în încetare de plăţi, posibil trăgând în jos şi Spania şi Italia şi declanşând o undă de şoc în întreg sistemul bancar european.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
