Măsurile de austeritate pe care ţările ce se îndatorează de lainstituţiile internaţionale trebuie să le implementeze ajung,invariabil, să nemulţumească populaţia şi să producă adevărate"schisme" la nivel politic.
Ungaria a adoptat reţeta austerităţii încă din 2006, iar patruani mai târziu a reuşit să-şi reducă la jumătate gaura bugetară.Chiar şi aşa, FMI nu este mulţumit şi vrea mai multă austeritate.Ce se va întâmpla şi în cazul celorlalte state care au încheiateacorduri de finanţare cu creditori internaţionali, dar care nu vorputea să-şi respecte angajamentele asumate odată cu contractareaacestor împrumuturi?
Cele mai recente evenimente din Ungaria reprezintă unavertisment privind ceea ce s-ar putea întâmpla chiar anul acestaîn statele baltice şi ulterior în Grecia şi în zona periferică auniunii monetare din Europa, unde ţările au fost nevoite să iamăsuri dure de austeritate, este de părere Lars Christensen,analistul-şef al băncii daneze Danske Bank, scrie TheTelegraph.
Patru ani de austeritate
"Este incredibil de cât timp se străduieşte Ungaria sădepăşească dezechilibrele ce au afectat-o. A început cu măsuri deausteritate încă din 2006, iar patru ani mai târziu încă nu a ieşitdin criză, iar nemulţumirile (cu privire la economia ungară - n.r.)sunt masive. Comparativ, problema elenă este cu mult mai mare,indiferent că ne uităm la deficitul bugetar, contul curent sau ladatoria publică", spune Christensen. Măsurile de austeritate suntextrem de greu de explicat şi de impus maselor electorale, astfelcă există riscul ca toate problemele de ordin macroeconomic aleţărilor europene să se transforme într-o criză politică la nivelcontinental, în condiţiile în care guvernele vor fi aspru pedepsitede electorat. Un exemplu concludent în acest sens avem în Lituania,unde rata de popularitate a premierului a scăzut la numai 7%, dupăce ţara a fost nevoită să adopte o serie de măsuri severe pentru arepune economia pe picioare.
Grecia se află într-un prim stadiu al unei potenţiale crize deordin politic. Măsurile de austeritate au început să fieimplementate abia cu câteva luni în urmă, dar se vor întinde pe operioadă de circa trei ani. Doi parlamentari eleni, membri aipartidului de guvernământ Patok, au fost daţi afară din Parlamentdupă ce au refuzat să sprijine pachetele de austeritate, iar oparte dintre analiştii eleni consideră că, în cele din urmă,partidul se va diviza.
Ungaria şi-a înjumătăţit deficitul în ultimiiani
Tim Ash, analist pentru Royal Bank of Scotland (RBS), crede larândul său că Ungaria merită "compasiune" din partea FMI, având învedere că anul trecut a reuşit să îndeplinească condiţiile impusede instituţia internaţională. Deficitul bugetar al Ungariei ascăzut de la 9,3% în 2006 la 4% din PIB în 2009, iar pentru anulacesta se estimează că gaura bugetară va mai coborî, până la 3,8%din PIB. Nivelul este mult mai scăzut decât în cazul unor ţăriprecum Polonia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Japonia sau StateleUnite.
Chiar şi aşa, Ash a avertizat că Ungaria joacă "periculos", încondiţiile în care are o datorie publică de 80% din PIB şi unaexternă de 135%. "Dacă va mai exista curând un nou val de aversiunela risc manifestată la nivel global, Ungaria va fi prima ţintă. Arerezerve de 40 mld. dolari, cu alte cuvinte îşi poate acoperiimporturile timp de cinci luni, dar în cele din urmă nu va puteasupravieţui fără banii de la FMI", a explicat Ash.
Moneda nu este colac de salvare
Ţara nu poate apela nici la deprecierea monedei proprii pentru aieşi din capcana datoriilor, întrucât 63% din împrumuturilepopulaţiei şi ale companiilor sunt denominate în valută,preponderent în franci elveţieni. "O monedă mai slabă ar loviputernic gospodăriile", a avertizat analistul de la RBS.
Cea mai mare parte a investitorilor a crezut că situaţiadelicată a Ungariei a luat sfârşit odată cu accesarea liniei decreditare în valoare de 20 mld. euro în toamna lui 2008. Nu s-aîntâmplat aşa şi după aproape doi ani de la contractateaîmprumutului, Ungaria riscă din nou să fie pusă la zid de pieţelemondiale.
Măsuri dure in Europa
Ungaria
- Fostul guvern a îngheţat salariile bugetarilor.
- A eliminat cea de-a 13-a pensie.
- A îngheţat ajutoarele sociale.
- A fost majorată TVA de la 20% la 25%.
Italia
- Salariile bugetarilor îngheţate pentru următorii trei ani.
- Doar 20% dintre bugetarii care pleacă în 2011-2013 vor fiînlocuiţi.
- Cheltuielile ministerelor se reduc cu 10% anual în 2011 -2013.
- Transferurile către municipalităţi se reduc cu 2 mld. euro în2011.
Grecia
- Vor fi eliminate salariile 13 şi 14.
- Reducerea salariilor din sectorul public cu 12%.
- Majorarea taxelor pentru combustibili, alcool si tutun.
- TVA va creşte de la 21 la 23%.
Letonia
- Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%.
- Salariile din sectorul privat au scăzut cu circa 30%.
- Au fost disponibilizaţi 20% dintre bugetari.
- Pensiile nu au fost reduse, deşi s-a încercat tăierea cu30%.
Romania
- Reducerea salariilor angajaţilor din sectorul public cu25%.
- Majorarea TVA de la 19 la 24%.
- Disponibilizarea a 53.000 de angajaţi la stat.
- Majorarea impozitelor pentru cei cu mai multe proprietăţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
