Vor face faţă economiile europene unui nou val de refugiaţi din Ucraina? Până acum ucrainenii au ajutat la creşterea economică, dar foarte mulţi nu şi-au găsit de muncă

Refugiaţii ucraineni contribuie cu 0,8 puncte procentuale la creş­terea PIB-urilor anuale ale României şi Ungariei şi cu 1,2 puncte procentuale la avan­sul economiilor Cehiei şi Poloniei. De ase­menea, ucrainenii care se refugiază de război în Europa stimulează consumul, mai ales în sectorul locuinţelor, al sănătăţii şi educaţiei şi cheltuiesc 2 miliarde de dolari lunar în ţările care-i găzduiesc. Nu este de neglijat nici aportul lor adus la forţa de muncă în condiţiile în care 4,5 milioane de ucraineni locuiesc acum în statele europene.

Acestea sunt calcule şi concluzii extrase de The New Voice of Ukraine, unul dintre principa­lele site-uri de ştiri din Ucrai­na, dintr-o analiză realizată de banca centrală a Ucrai­nei. Refugiaţii ucraineni sunt ceva nou în viaţa eco­nomică şi socială a Europei, o provocare prin numărul lor mai ales pentru economiile mai sărace din est.

Pentru că este de aşteptat un nou val, bombardarea infrastructurii civile din Ucraina de către armata rusă în plină iarnă având cel mai probabil tocmai acest scop, este important de ştiut ce efecte au avut până acum refugiaţii în economie şi cum se descurcă statele care-i adăpostesc. Analiza băncii centrale ucrainene aminteşte de provocările create pentru bu­getele de stat, dar şi de faptul că exodul masiv al populaţiei este o tragedie mai ales pentru Ucraina.

Din această ţară au migrat de când a înce­put războiul 7,6 milioane de cetăţeni, dintre care 3 milioane de persoane au fost stră­mutate în Rusia şi Belarus, în cea mai mare parte probabil împotriva voinţei lor. Dintre statele membre ale UE, Polonia are în prezent cel mai mare număr de ucraineni, circa 1,5 mi­lioane, urmată de Germania, cu peste un milion, şi de Cehia, cu 450.000. Cifrele nu sunt surprinzătoare având în vedere apropierea geografică a acestor ţări de Ucraina şi puterea lor economică.

Înainte de pandemie Germania pornise un război al condiţiilor de muncă pentru străini contra Poloniei, ţinta fiind muncitorii ucrai­neni. Însă acum aproape 90% dintre refugiaţi sunt femei, dintre care multe sunt cu copii, arată un sondaj al ONU. Aceasta înseamnă o contribuţie la piaţa muncii limitată. În Polonia, numărul de ucraineni care locuiesc acolo echi­valează cu peste 3,5% din populaţie, potrivit guvernului polonez. Polonia este obişnuită cu prezenţa ucrainenilor deoarece înainte de pandemie peste un milion de persoane din ţara vecină munceau acolo.

Cei mai mulţi făceau munci sezoniere, dar au ajutat Polonia să facă faţă mai bine decât vecinii penuriei de forţă de muncă. Refugiaţii au continuat să ajute economia, mulţi analişti spunând că bănii cheltuiţi de ei au avut în trimestrul trecut un rol principal la creşterea economică. Dar integrarea lor este dificilă. Site-ul polonez finanse.wp.pl scria în noiem­brie, citând un studiu al Manpower, că 61% dintre refugiaţii ucraineni care pot munci încă nu-şi găsiseră un loc de muncă.

Principalele motive sunt necunoaşterea lim­bii poloneze şi lipsa de oferte corespunză­toare pregătirii lor. Adesea, refugiaţii muncesc pe bani puţini în locuri de muncă pentru care sunt supracalificaţi. Presiunile în economie şi societate sunt mari, la acest lucru contribuind şi tensiuni ce ţin de istorie între cele două naţiuni. Şi presiunile din sistemul de educaţie sunt mari, jumătate din persoanele venite din Ucraina şi rezidente în Polonia după izbuc­nirea războiului cu Rusia fiind copii.

Recent, partidul de guvernământ a propus înăsprirea prin lege a condiţiilor în care ucrainenii pot primi beneficii şi obligarea acestora la plata costurilor de găzduire în adăposturi colective.

Războiul a forţat şi firmele ucrainene să se mute în Polonia. Cele mai recente date arată că peste 21.000 de afaceri au operaţiuni acolo, acestea reprezentând peste 23% din firmele cu capital străin de pe piaţa poloneză. În Ungaria, presa locală scrie că refugiaţii ucraineni îşi pot găsi cel mai uşor de lucru în agricultură, pe poziţii sezoniere, în industria procesatoare, adică în abatoare şi fabrici de conserve, în turism şi în restaurante, acolo unde se simte cel mai acut penuria de locuria de forţă de muncă. În Olanda, în octombrie, 83% din refugiaţii ucraineni cu vârstă de muncă erau angajaţi.