Pe baza acestui indicator (vânzări pe metru pătrat) se poateobserva că deşi cifrele de afaceri ale celor cinci reţele dehipermarketuri de pe piaţă s-au majorat cu 3%, adică 100 demilioane de euro, avansul vine exclusiv din extinderea suprafeţelorde vânzare, în timp ce pe metru pătrat rulajele sunt mai mici cu16%, respectiv 1.000 de euro, potrivit calculelor ZF.
În contextul unei pieţe încă în expansiune, dinamica vânzărilor pemetru pătrat în magazine este unul dintre cei mai buni indicatoricare măsoară performanţa unui retailer, alături de rata deprofitabilitate şi creşterea organică (în magazinele mai vechi deun an).
Declinul de 16% la nivelul mediei de vânzări pe metru pătrat înhipermarketuri este practic un indiciu al contracţiei consumuluilocal într-un an de criză şi explică de ce reţelele de profil şi-ausubţiat marjele de profit în 2009 comparativ cu anul anterior.
Iau din cota de piaţă a chioşcurilor
Datele centralizate de ZF arată că doar investiţiile în expansiuneau mai adus creşteri pe piaţa hipermarketurilor în 2009: aceasta aajuns aproape de valoarea de 3,3 mld. euro, cu 3% mai mult decât înanul anterior, în condiţiile în care retailerii de profil au adusanul trecut circa 200 mil. euro în proiecte de deschideri demagazine noi.
Toate cele patru reţele care au pariat pe extindere - Carrefour,Real, Kaufland şi Auchan - au raportat anul trecut un avans alafacerilor faţă de 2008, însă niciun operator nu a realizatcreşteri de productivitate.
"La nivelul anului 2009, comerţul modern a înregistrat o creştere avânzărilor în lei de 11% faţă de anul anterior, care poate fi pusăpe seama continuării expansiunii reţelelor de magazine. În plus,politica de preţuri mici i-a ajutat pe retailerii mari să ia dincota de piaţă a comercianţilor tradiţionali (chioşcuri,minimarketuri sau alte magazine mici de cartier - n. red.)",explică Marius Caluian, directorul general al companiei decercetare de piaţă MEMRB România&Republica Moldova. Pentru aegala productivitatea unui hipermarket, un chioşc de 50 de metripătraţi ar trebui să înregistreze vânzări de circa 300.000 de europe an sau rulaje zilnice de 800 de euro pe metru pătrat, potrivitcalculelor ZF.
Dinamica afacerilor în euro ale retailerilor moderni ar putea fiestimată la o rată negativă, în jurul a 4%, ţinând cont de ritmuldeprecierii monedei locale în 2009.
Efectele crizei în hipermarketuri s-au văzut anul trecut şi cuochiul liber: dacă în 2008 încă mai erau cozi la casele de marcatîn weekend şi la finalul zilelor de lucru, în ultimul anshopping-ul în marile magazine a devenit tot mai lejer datorităreducerii timpului de aşteptare pentru plata cumpărăturilor. Cuclienţi mai puţini în magazine şi coşuri de cumpărături mai goale,directorii de hipermarketuri s-au dezobişnuit să vadă cozi lacasele de marcat.
Vedetele comerţului românesc din ultimii 5-6 ani au resimţit astfelpe propria piele, pentru prima dată, reducerea puterii de cumpărarea românilor, iar reacţia lor a fost intensificarea promoţiilor laraft şi dezvoltarea mărcilor proprii ca un substituent mai ieftinal brandurilor consacrate pe piaţă.
De ce este Cora cea mai performantă reţea
În acest context, Cora, singura reţea care nu s-a extins în cursulanului 2009, a înregistrat un declin al afacerilor de 18% faţă deperioada anterioară, ceea ce se traduce printr-o scădere aproductivităţii calculate ca vânzări pe metru pătrat cu 18%.
Cu toate acestea, Cora a rămas cel mai performant operator dehipermarketuri din România, având vânzări medii pe mp cu 1.700 deeuro mai mari decât competitorul său Carrefour, al doilea jucătordin clasamentul productivităţii calculat de ZF.
Mai mult, cu doar trei magazine operaţionale, compania deţinută degrupul Louis Delhaize a raportat anul trecut un profit net de 20mil. euro (84,6 mil. lei), cât a realizat Carrefour cu 22 dehipermarketuri în acelaşi interval.
Cora şi Carrefour sunt cei mai vechi operatori de hipermarketuri depe piaţă, ceea ce ar putea explica poziţionarea lor în vârfultopului retailerilor performanţi. Francezii de la Carrefour suntcei care au adus hipermarketul în România, în 2001, şi au fosturmaţi după doi ani de Cora.
Cora deţine una dintre cele mai bune locaţii de hipermarketuri dinBucureşti, în zona Lujerului din cartierul Militari. În plus,reţeaua a mizat până acum pe o strategie foarte precaută deexpansiune, inaugurând magazine doar în zone rezidenţiale foarteaglomerate. Toate acestea ar putea explica nivelul mare de profit,cât şi productivitatea ridicată a reţelei deţinute de LouisDelhaize în România.
Intrarea în România a unor jucători noi în 2005 - 2006, perioadă încare s-au lansat pe piaţă Kaufland, Real şi Auchan, a redus marjelede profit din sectorul hipermarketurilor şi numărul de locaţii cupotenţial ale operatorilor de profil.
Mai mult, în graba expansiunii, mulţi retaileri au renunţat lacriteriile riguroase de alegere a unei locaţii noi, fiind motivaţide prognozele de creştere a consumului local pe termen mediu careapăreau în toate studiile de piaţă din 2006-2007.
Auchan trece pe ultimul loc
Reţeaua Auchan, achiziţionată integral anul trecut de către grupulfrancez Auchan, a trecut în 2009 pe ultimul loc în clasamentulproductivităţii hipermarketurilor, după Kaufland, înregistrând undeclin al vânzărilor pe metru pătrat de circa 25%, mai aratăcalculele ZF.
Operatorul a deschis anul trecut un singur magazin, la Timişoara,însă în calculul productivităţii au avut un cuvânt greu de spus şicele două unităţi din cartierul bucureştean Militari şi Suceavainaugurate la finele lui 2008.
La nivel local, Auchan pariază, ca şi Cora, pe un format mare dehipermarketuri, reţeaua având o suprafaţă medie de vânzare de circa10.000 de metri pătraţi pe unitate, adică de peste două ori maimult decât Kaufland.
Anul trecut, Auchan şi-a majorat pierderile de la 7 mil. euro în2008 la 9,6 mil. euro, potrivit datelor de la RegistrulComerţului.
Retailerul francez şi Real sunt singurii operatori care nu autrecut pe profit până acum.
100 de hipermarketuri au 40-50% din comerţulmodern
La finele anului trecut erau 100 de hipermarketuri operaţionale pepiaţa din România, faţă de 88 de unităţi în 2008, acestea avândîmpreună o cotă de 40-50% din comerţul modern estimat la 7-8miliarde de euro.
Comerţul cu bunuri de larg consum a fost pe un trend descendent în2009, ceea ce arată că segmentele care au continuat să crească învaloare, precum discounterele şi hipermarketurile, au luat din cotade piaţă a celorlalte formate de magazine.
Cele mai mari scăderi de vânzări au fost înregistrate în comerţultradiţional, potrivit unui studiu al companiei de cercetare depiaţă MEMRB.
Acesta arată că declinul vânzărilor de alimente în volum a fostanul trecut de 9% în comerţul tradiţional (chioşcuri,mini-marketuri, alimentare etc.), în timp ce retailul modern aînregistrat un ritm de creştere de 7% pe aceeaşi categorie deproduse.
La nivelul retailului alimentar modern, cel mai mult s-a contractatîn 2009 segmentul magazinelor cash&carry (care fac comerţ engros). Cele două reţele de profil, Metro şi Selgros, au raportatanul trecut aceeşi rată de declin al vânzărilor în euro, de 17%,comparativ cu 2008.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
