♦ În ultimul an, puterea de cumpărare a locuitorilor din Bucureşti a scăzut uşor, cu circa 170 de euro ♦ Astfel, inflaţia record i-a sărăcit pe bucureştenii care în 2022 trăiau mai bine decât locuitorii Varşoviei.
Un locuitor din Bucureşti şi din împrejurimi are mai mulţi bani de cheltuială decât unul din Budapesta, dar mai puţini decât unul din Praga sau Varşovia, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor GfK Purchasing Power Europe 2023. Mai exact, un bucureştean are o putere medie de cumpărare de puţin peste 15.300 de euro pe an, adică 1.300 de euro pe lună, ceea ce înseamnă aproape dublu faţă de media naţională şi foarte aproape de (cu 13% sub) media europeană. Cifrele ilustrează că românii care locuiesc în Capitală şi împrejurimi o duc aproape la fel de bine ca europenii cu putere de cumpărare medie.
Totuşi, inflaţia record din ultimii ani, care nu a putut fi, în multe cazuri, acoperită de creşterile salariale, face ca Bucureştiul să piardă teren în cursa de a se apropia - şi chiar de a depăşi - media europeană.
Astfel, în 2023, puterea de cumpărare a locuitorilor din Capitală a scăzut uşor, cu circa 170 de euro. În aceeaşi perioadă, în capitala Poloniei, Varşovia, venitul disponibil a urcat de la 14.900 la aproape 18.000 de euro/an. Mai exact, inflaţia record i-a sărăcit pe bucureştenii care în 2022 trăiau mai bine decât locuitorii Varşoviei.
Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi contribuţiilor caritabile şi incluzând orice beneficiu de stat primit. Valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentaţie, transport, utilităţi, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurare, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihnă, mobilitatea şi achiziţiile consumatorilor.
