Companiile care deţin mărci sau brevete de invenţii atrag investiţii, reuşesc să obţină venituri suplimentare şi, per ansamblu, să ajute la creşterea economică a unei ţări. În România însă, în ultimii 10 ani, numărul de mărci depuse nu a crescut, în timp ce la nivelul UE, creşterea a fost de zece ori în acelaşi interval de timp, după cum observă Mihai Betelie, General Manager şi fondator al agenţiei de proprietate industrială Rompatent Design. Ce e de făcut?
„Proprietatea industrială, oriunde în lume dar şi în România, creşte importanţa şi valoarea companiilor. Cele care deţin mărci, brevete de invenţie, desene sau modele industriale atrag investiţii, reuşesc să obţină venituri din exploatarea acestor drepturi de proprietate industrială prin colaborări şi acorduri de licenţiere.” Mihai Betelie, fondator si General Manager al Agenţiei de Proprietate Industrială Rompatent Design
„La începutul carierei am fost atras de nobleţea profesiei de magistrat, în care am activat mai bine de cincisprezece ani. În acea perioadă am soluţionat multe dosare având legătură cu domeniul proprietăţii industriale, care a început să-mi devină şi o pasiune”, descrie Mihai Betelie, fondator şi general manager al Agenţiei de Proprietate Industrială Rompatent Design modul în care a ajuns să interacţioneze cu domeniul în care a început, în 2012, să construiască un business propriu. Pasiunea pentru mărci şi brevete l-a adus pe drumul antreprenoriatului şi astfel a ajuns să lanseze agenţia de proprietate industrială Rompatent Design alături de colegul său de facultate, Radu Borlan, care s-a specializat în acest domeniu încă de la terminarea studiilor. De atunci, lucrează zi de zi împreună în acest proiect, având obiective clare şi pentru anii ce vin: „Ne-am propus ca în următorii cinci ani să devenim sursa cea mai autorizată de informare a antreprenorilor din România şi a managerilor de top cu privire la noutăţile din domeniul proprietăţii industriale. Ne dorim să-i ajutăm să scaleze afacerile lor la nivel naţional şi internaţional folosind eficient drepturile de proprietate industrială”. Modul în care şi-au propus să se diferenţieze, adaugă el, ţine de furnizarea pentru clienţi, în afară de consultanţa propriu-zisă, şi a unor informaţii referitoare la cât de importantă este pentru afacerea lor înregistrarea creaţiilor intelectuale, protejarea constantă a mărcilor, cât şi prin formule juridice potrivite pentru valorizarea mărcilor. „Încă de la începuturile activităţii am constatat o reticenţă a antreprenorilor români atunci când îi abordam şi le explicam beneficiile dobândirii drepturilor de proprietate industrială asupra afacerii lor. Am constatat că sursele de informare erau puţine, jurnaliştii specializaţi în domeniul juridic nu reuşeau să informeze la timp antreprenorii cu privire la schimbările semnificative în legislaţie, OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) nu avea şi nu are nici în prezent o strategie naţională de informare publică privind importanţa şi beneficiile dobândirii drepturilor de proprietate industrială pentru companiile din România.” Pornind de la aceste observaţii, au conturat misiunea Rompatent Design în informarea şi educarea antreprenorilor români, dar şi a managerilor de top ai companiilor cu privire la importanţa acestui domeniu al proprietăţii industriale pentru companiile lor şi pentru economia României în ansamblu. „În următorii 10 ani ne-am propus să integrăm serviciilor noastre de consultanţă juridică un set de servicii media, gratuite, specializate în proprietate industrială, care să ofere informaţii complete şi complexe în materia protecţiei inovaţiei”, descrie Betelie una dintre priorităţile lor pentru viitor.
De ce crede el că e nevoie de educare în domeniul său de activitate? Observă că, deseori, companiile lansează produse sau servicii noi, investesc sume considerabile în produs şi promovarea acestuia, dar nu depun cereri pentru a înregistra marca sau le depun cu întârziere şi întâmpină dificultăţi. Uneori chiar nu reuşesc obţinerea protecţiei şi sunt nevoiţi să abandoneze produsul în care au investit atât şi sunt nevoiţi să o ia de la capăt şi să creeze un produs nou. De asemenea, există situaţii în care companii de prestigiu care exportă servicii sau produse în ţări membre ale Uniunii Europene nu au protecţie la nivelul UE (care se realizează prin marca Uniunii Europene, valabilă în toate statele membre ale UE), iar managerii lor cred că simpla protecţie la nivel naţional este suficientă. „Cea mai mare rezistenţă la informaţie o întâmpinăm din partea antreprenorilor şi a managerilor atunci când explicăm că drepturile de proprietate industrială, mai ales cele conferite de marcă, dar nu numai, trebuie protejate în mod constant, după obţinere”, observă Betelie. El punctează că singura modalitate de protecţie a mărcilor din portofoliul unei companii este monitorizarea. Mihai Betelie menţionează o situaţie care creează confuzie în rândul oamenilor de afaceri români şi care ţine de faptul că, începând cu anul 2010, OSIM nu mai poate refuza la înregistrare o marcă nouă care seamăna sau este chiar identică cu una deja înregistrată. „Pentru ca titularii de mărci anterioare să poată realiza în timp o protecţie eficientă a mărcilor din portofoliu, trebuie să monitorizeze buletinele Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci sau ale Oficiului European pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). Iar atunci când constată că se depun cereri de marcă noi, care intră în conflict cu mărcile titularului, generând astfel risc de asociere şi confuzie, trebuie să acţioneze cu calea de atac a opoziţiei şi să oprească marca nouă la înregistrare. Altfel, marca nouă se înregistrează şi coexistă pe piaţă cu cea anterioară”, explică specialistul.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
