♦ Chimcomplex apare în mod surprinzător pe lista celor 8 firme care primesc ajutor de stat de la Ministerul Economiei, deşi în aprilie nu se afla între cei selectaţi. Din lista aprobată şi publicată atunci a ieşit Eco Wind Power, controlată de familia Umbrărescu.
Chimcomplex, grup construit de Ştefan Vuza, cel mai puternic antreprenor din industria locală şi unul dintre cei mai critici antreprenori la adresa politicilor statului, a apărut surprinzător la semnarea contractelor de ajutor de stat la Ministerul Economiei, deşi nu fusese iniţial în aprilie pe lista celor opt firme selectate.
Compania va primi un ajutor de stat de 192 mil. lei pentru o unitate de producţie la Oneşti. Investiţia totală se ridică la 490 mil. lei, potrivit oficialilor companiei.
“Proiectul numit "înfiinţarea unei unităţi noi sustenabile de producţie de răşini epoxidice pe bază de sinteză epiclohidrină în cadrul Chimcomplex SA Borzeşti" are ca obiectiv principal asigurarea independenţei totale a României de importurile de chimicale prin fabricarea locală a răşinilor epoxidice. Prin această iniţiativă, ne propunem să reducem la zero importurile de răşini şi epiclohidrină, contribuind semnificativ la securitatea şi autonomia ţării noastre în acest domeniu”, a spus pentru ZF Ştefan Vuza, acţionarul majoritar al companiei.
Proiectul reprezintă, potrivit lui, cea mai mare investiţie din Oneşti din ultimii 15 ani şi va crea 123 de locuri noi de muncă, consolidând astfel dezvoltarea economică a regiunii.
„În ceea ce priveşte valoarea ajutorului de stat solicitat, aceasta se ridică la 195,1 mil de lei, în timp ce valoarea totală a proiectului este de 490,2 mil. lei. (...) Proiectul va asigura perspectiva continuării dezvoltării şi de alte fabricaţii şi integrări de procese tehnologice în amonte şi în aval, încadrându-se perfect în strategiile de dezvoltare integrată a platformei industriale de la Oneşti. De asemenea, va facilita integrarea hidrogenului verde şi a energiei de înaltă eficienţă produse la Oneşti”.
Oficialii companiei au mai transmis că în ultimele două decenii, industria chimică a solicitat materii prime durabile, procese de înaltă eficienţă, sisteme integrate de gestionare a deşeurilor şi valorificarea subproduselor.
„Cu proiectul propus de fabricare a răşinilor epoxidice se are în vedere o abordare circulară cu un portofoliu de tehnologii care acoperă toate aceste aspecte specifice într-un singur lanţ tehnologic. Pornind de la rafinarea glicerinei brute pentru producerea de glicerină de înaltă calitate, producţia de epiclohidrină bazată pe glicerină şi producţia de răşini epoxidice din epiclohidrină şi diverse chimicale va duce la scăderea importurilor de produse chimice valorificate în România”.
Prin această investiţie compania va participa la reducerea dependenţei UE de chimicale importate din China, realizând o diminuare de peste 20.000 de tone pe an la răşini şi încă 11.000 de tone la epiclohidrină, potrivit lui.
“Cele 8 firme din industria prelucrătoare care au fost declarate eligibile pentru obţinerea finanţării pe schema de ajutor de stat instituită prin HG 959/2022 au semnat contractele la sediul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT)”, se arată într-un comunicat de pe 18 decembrie al Ministerului Economiei.
A intrat Chimcomplex pe lista celor opt firme selectate şi a ieşit de pe listă Eco Wind Power (controlată de Dorinel Umbrărescu, Mirela Umbrărescu şi Alexandru şi Petru Umbrărescu), care se ocupă de tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase. Compania Eco Wind Power raporta anul trecut afaceri de 404.000 lei şi profit net de 170.900 lei, potrivit mfinante.ro.
Chimcomplex este cea mai cunoscută companie controlată de Ştefan Vuza, care deţine pachetul majoritar de acţiuni la combinatul chimic. El a reuşit să dezvolte în 30 de ani un grup industrial cu 27 de fabrici şi combinate, unde lucrează 3.200 de angajaţi. Din grupul Serviciile Comerciale Române (S.C.R) s-a desprins în 2018 grupul Compania Română de Chimie (C.R.C).
„În termen de şase luni de la semnarea acordurilor de finanţare, beneficiarii au obligaţia de a prezenta dovada cofinanţării precum şi de a demara investiţia. Aşadar, plăţile în cadrul acordurilor de finanţare se vor efectua pe principiul rambursării cheltuielilor efectuate de către beneficiari pe parcursul realizării investiţiei”, se arată în comunicatul de la Ministerul Economiei.
Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare este o schemă multianuală de granturi de la bugetul de stat, pentru investiţii iniţiale ale companiilor din industria prelucrătoare, în valoare totală de 300 de milioane de euro, lansată în anul 2022. Ajutoarele acordate vizează realizarea de investiţii iniţiale sau pentru o investiţie iniţială în favoarea unei noi activităţi economice, fiind considerate costuri eligibile investiţiile în active corporale şi necorporale, costurile salariale estimate care rezultă din crearea de locuri de muncă în urma unei investiţii iniţiale, calculate pe o perioadă de doi ani sau o combinaţie între cele două.
„În sesiunea 01 noiembrie 2022 – 16 decembrie 2022 au aplicat 97 de companii, dintre care 8 s-au calificat pentru sprijin, în limita bugetului disponibil. Clasamentul final al beneficiarilor a fost publicat în luna aprilie 2023 pe site-ul MEAT, iar astăzi (18 decembrie) cele 8 companii au semnat contractele de finanţare”, potrivit datelor de la Ministerul Economiei.
Companiile din industria prelucrătoare care vor beneficia de ajutorul de stat sunt Non- Woven Global Sr, Eco Partnersheep Insulation, Alex Melcovich BH, Ecobac Sal, Hi-Q Solutions Invest, Feruccio Com, Andreas Ro Construct şi Chimcomplex.
Rezultatele anunţate în aprilie de Ministerul Economiei au fost contestate de greii din industria românească, ce acuzau că firme „de apartament” cu afaceri de 1.000 de euro an nu pot conduce un proiect de investiţii de 80 mil. euro. Ministerul Economiei a derulat schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare din România, în valoare de 300 mil. euro pentru 2022 şi 2023.
Companiile au putut aplica până pe 16 decembrie 2022 pentru schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, pentru investiţii în producţia locală. Pe lista făcută publică în aprilie nu apăreau companii cu mii de angajaţi, precum Liberty Galaţi sau Chimcomplex (inclusă acum pe listă).
În total, 21 de companii au obţinut punctaj maxim, dar rentabilitatea cifrei de afaceri, adică profitul raportat la cifra de afaceri, a fost criteriu de departajare. Aşa au ajuns companii din industria prelucrătoare, care au o marjă de profit în linie cu piaţa, să nu obţină finanţare şi alte companii care raportează profit în valoare de 80% din cifra de afaceri să obţină finanţarea.
