Cele mai mari cinci proiecte energetice care se află în prezentîn analiza Ministerului Economiei au o valoare de circa 10 mld.euro. Despre unele dintre ele se vorbeşte încă din anii '70, altelesunt mai recente, dar niciunul nu a trecut la faza deconstrucţie.
Deşi oficialii statului spun adesea că tocmai aceste investiţiimajore pot transforma România într-un jucător important în energiaregională, iar companiile locale le aşteaptă ca pe o salvare dupădoi ani de criză, hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti, reactoarele 3şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, cablul submarinRomânia - Turcia, AGRI şi depozitul de captare a carbonului dinsud-vestul ţării sunt încă la faza studiilor.
Dacă AGRI şi depozitul de captare a carbonului sunt proiecterecente, aduse în atenţia publicului în ultimul an, reactoarele dela Cernavodă sau hidrocentrala de la Tarniţa - Lăpuşteşti suntinvestiţii despre care se vorbeşte încă de la jumătatea anilor'70.
"România trebuie ca în următorii ani să făcă investiţii majoreîn partea de generare de energie electrică. Suntem în momentul încare trebuie să alegem care sunt tehnologiile cu care vom merge maideparte", crede Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrulAcademiei Române.
Declaraţiile lui Purica vin în contextul în care un draft alStrategiei Energetice 2011-2035, document care se află în discuţiide peste un an de zile, dar care până la acest moment nu a fostaprobat, arată că circa 80% din termocentralele din România audurata de viaţă depăşită, 31% din hidrocentrale trebuie înlocuite,65% din reţelele de distribuţie a energiei sunt într-un gradavansat de uzură, iar 69% din reţeaua de transport al gazelornaturale este "expirată". Potrivit acestui document, nota de platăa 20 de ani de lipsă de investiţii se va ridica la circa 40 demiliarde de euro, fără a fi însă indicate concret sursele de undevor veni aceşti bani.
"Va fi o chestiune de alocare de resurse, dar acest lucrutrebuie făcut în perioada următoare pentru că de zece ani de zilenu s-a pus în funcţiune nicio unitate nouă mare, majoritateainvestiţiilor fiind făcute în sistemul de transport şi distribuţiea energiei", mai spune Purica.
Două proiecte pereche
Două dintre cele mai mari investiţii care se află pe agendaautorităţilor locale de ani de zile sunt reactoarele nucleare 3 şi4 de la Cernavodă şi centrala de acumulare prin pompaj de laTarniţa - Lăpuşteşti. În total, cele două proiecte necesităinvestiţii de peste 5 miliarde de euro, majoritatea specialiştilorfiind de acord că punerea acestora în funcţiune ar trebui să serealizeze simultan.
"Tarniţa şi Cernavodă sunt legate. Nu te poţi juca cu putereaunei centrale nucleare. Ea este făcută să lucreze constant laputerea nominală. Practic, noaptea când consumul de energie scade,pentru a nu scoate din funcţiune reactoarele, centrala de laTarniţa ar prelua excedentul de energie", mai spune Purica.
Potrivit informaţiilor Hidroelectrica, investiţia de la Tarniţa- Lăpuşteşti se ridică la 1,164 mld. euro, unitatea urmând să aibăo capacitate instalată de 1.000 MW. Durata estimată a construcţieiar fi între 5 şi 8 ani de zile, în această perioadă urmând să fiecreate 4.000 de locuri de muncă.
În ceea ce priveşte realizarea celor două reactoare noi de laCernavodă, deşi există o companie de proiect de mai bine de doi anide zile pentru investiţia de 4 miliarde de euro, abia la jumătateaanului 2013 este aşteptată luarea unei decizii concrete deinvestiţie pentru ca realizarea efectivă a celor două unităţi săfie realizată la nivelul anilor 2018-2019.
Iniţial, cele două unităţi trebuia să fie gata în 2015- 2016,amânările fiind determinate de retragerea a 4 din cei şaseinvestitori străini cu care proiectul plecase la drum.
Un cablu submarin
Un alt proiect care se integrează în scenariul în care atâthidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti, dar şi reactoarele 3 şi 4 alecentralei de la Cernavodă intră în funcţiune este cel al cabluluisubmarin care să cupleze sistemul energetic românesc cu cel dinTurcia.
"Din punctul de vedere al Transelectrica, proiectul devinefoarte necesar şi oportun datorită excedentului de putere produsăîn zona Dobrogea prin realizarea centralelor electrice eolienepreconizate şi prin posibila realizare a unităţilor 3 şi 4 de laCernavodă, dar sunt foarte importante şi poziţia şi atitudineapartenerului turc (TEIAS) precum şi perspectiva de dezvoltare apieţei de energie din regiunea din sud-estul Europei", spunreprezentanţii companiei naţionale de transport alelectricităţii.
Investiţia s-ar ridica la circa 600 de milioane de euro şi arpresupune realizarea uni cablu cu o capacitate de transport alenergiei de circa 600-1.000 MW pe o lungime de 400 de kilometri şila o adâncime de până la 1.000 de metri.
AGRI, SouthStream şi Nabucco
Unul dintre cele mai recente proiecte energtice lansate deMinisterul Economiei este AGRI (Azerbaidjan - Georgia - România -Interconnector) care-şi propune transportul gazelor caspice prinintermediul unui sistem de terminale de gaze naturale lichefiatesituate pe malurile georgian şi românesc ale Mării Negre. Odatăaduse la Constanţa, gazele ar trebui să fie injectate în sistemulnaţional de transport şi duse prin intermediul conductei Arad -Szeged în Europa de Vest.
Companiile partenere pentru realizarea acestui proiect suntSocar (Azerbaidjan), GOGC (Georgia), Romgaz (România) şi MVM(Ungaria). Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, lajumătatea acestui an ar urma să fie lansată licitaţia pentrualegerea firmei care va realiza studiul de fezabilitate, documentcare ar trebui finalizat în aprilie 2012.
"AGRI este un proiect complementar cu Nabucco prin care s-arputea aduce anual circa 7 mld. mertri cubi", a spus recent TudorŞerban, consilier personal al ministrului economiei Ion Ariton.
Depozitul subteran de poluare
Cel mai recent proiect lansat de Ministerul Economiei este celal unui depozit subteran de circa un miliard de euro pentrucaptarea şi stocarea emisiilor de dioxid de carbon eliberate înatmosferă de către Complexul Energetic Turceni, cea mai maretermocentrală din bazinul Olteniei.
Proiectul ar urma să fie realizat de CEN Turceni alături deTransgaz şi de Romgaz. Cel mai important pas pentru realizareaacestei investiţii va fi însă obţinerea finanţărilor europene.Studiul de fezabilitate este aproape terminat.
În toamna acestui an ar urma să aibă loc procesul de selecţie,în cursa pentru banii europeni fiind peste 20 de proiecte similarecu cel propus de România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
