Constantin Toma, 52 de ani, a ajuns în prezent unul dintre ceimai puternici antreprenori din România şi controlează holdingulindustrial-agricol Romet, care anul trecut a avut afaceri de 275mil. euro, după ce Revoluţia l-a prins lucrând într-o uzină care seîndrepta spre faliment.
Grupul Romet a devenit cel mai mare jucător de pe piaţa demaşini şi echipamente din România conform Anuarului de Business2010 realizat de Ziarul Finaciar, alte companii importante dinsector fiind coreenii de la Doosan IMGB, UCM Reşiţa şi AerostarBacău.
Totodată, Constantin Toma deţine două firme în topul primelor100 de companii din România după cifra de afaceri controlate deantreprenori români, respectiv Grup Romet şi Aromet, ambele dinBuzău.
Compania fanion Grup Romet a avut în 2009 afaceri de 88,1 mil.euro, participă la majoritatea licitaţiilor şi preia componenteproduse la Aromet şi Romtem, afacerile celor două firmeridicându-se în acelaşi an la 56,4 mil. euro şi respectiv 36,6 mil.euro. Producţia principală este reprezentată de echipamente pentrutratarea şi epurarea apei, sisteme de irigare, robineţi şi vanepentru reţele de apă, precum şi echipamente pentru hidrocentrale şitermocentrale.
Grupul Romet are circa 800 de angajaţi, iar cele 22 de firmedeţinute de Toma au circa 2.000 de angajaţi.
La început construia căruţe şi garduri
Revoluţia l-a prins pe Constantin Toma la vârsta de circa 30de ani ca şef de secţie la una dintre firmele de stat, MetalurgicaBuzău (actuala Aromet), care făcea parte din cel mai mare holdingindustrial din România. Acel holding îngloba la acea vreme peste 28de firme şi 300.000 de angajaţi care însemna toată industriaautohtonă de tractoare, camioane, automobile şi maşiniagricole.
"Eu conduceam atunci 400 de oameni şi ne-am trezit dintr-odată eu şi soţia mea fără loc de muncă şi cu doi copii deîntreţinut", îşi aminteşte Toma.
Firma la care lucra era dependentă de comenzile venite de laTractorul Braşov, care şi-a retras comenzile imediat după '90, încondiţiile în care aceasta era la rândul ei dependentă decomenzile la export venite din Est şi Orientul Apropiat datoritălegăturii apropiate dintre Ceauşescu şi cei aflaţi la conducere înstatele arabe.
"Tractorul Braşov era un motor pentru industria românească şinu trebuia lăsat să moară. Avea tehnologia necesară pentru a facemaşini agricole care să corespundă criteriilor de calitate şi dinalte state", spune Constantin Toma.
Pentru că uzina la care lucra primea din ce în ce mai puţinecomenzi a fost nevoit să-şi asigure traiul cultivând la începutterenul de la părinţi.
În 1991 a creat o mică firmă, numită Romet, al cărei numeprovine de la Aromet, fosta fabrică de stat la care lucra omul deafaceri. Romet a devenit în scurt timp o companie fanion pentruoraşul Buzău.
"După Revoluţie s-a restrâns foarte mult producţia, eu eramşeful secţiei de prelucrare mecanică şi ne-am trezit 4.000 deoameni fără loc de muncă.
Am fost nevoit să-mi fac firmă nu ca să devin patron, cipentru că nu aveam un loc de muncă şi nu era nimeni să te angajezepe vremea aceea", spune Toma.
Pentru că uzinele industriale erau în pragul falimentului şise oprise producţia, iar cei mai mulţi veneau de la sate în urmaindustrializării forţate, oamenii s-au întors la ţară să-şi lucrezepământul şi aveau nevoie de utilaje să-l lucreze, iar cel maiieftin utilaj erau căruţele.
Toma a pornit astfel prima producţie mai serioasă, realizândîntr-un an şi jumătate între 5.000 şi 6.000 de căruţe după ce aangajat mai multe sute de muncitori din fosta fabrică.
"Am luat un strung de la Cooperativa în lichidare, o maşină defrezat şi una de găurit. Le-am luat foarte ieftin. Am cumpăratmateriale foarte ieftine de la fostele baze de aprovizionare şi cufoşti angajaţi de la fabrică am început să facem căruţe vreun an şijumătate. Ne-am dat seama foarte repede că nu acesta era viitorulşi am căutat să facem tot felul de lucruri, inclusiv garduri pentrucimitire, garduri pentru curte", povesteşte Constantin Toma.
O invenţie l-a propulsat la nivel naţional
El mai spune că aşa cum unii s-au dus să facă comerţ cu blugidin Turcia, pentru că Buzău era la acea vreme mai mult o zonăindustrială cu multă forţă de muncă specializată a pariat peacest domeniu.
În 1992 Constantin Toma s-a îndreptat spre producţia de pieseşi produse asamblate pentru companiile de apă beneficiind deexperienţa anterioară din uzină.
"În secţia mea aveam un atelier care deservea cu piese turnateşi pompe companii de apă. Mi-a fost foarte uşor să reiau legăturileşi să devin furnizor pentru aceste companii. Filtrele de apă ne-autransformat într-o companie de interes naţional foarte repede",spune Toma.
Pentru că se dusese vestea în Buzău că produceau echipamentepentru apă, omul de afaceri a fost contactat de nişte ingineri dela fabrica Romcarbon Buzău care i-au prezentat o invenţie depurificare a apei bazată pe cărbune activ, argint şi altele. Doiani mai târziu firma pe care o deţinea câştiga medalia de aur lasalonul mondial de invenţii de la Bruxelles pentru filtre deapă.
"Am făcut o făbricuţă de filtre, Aquator i-am zis noi. Apoi amfost căutaţi de Armata Română care ne-a propus un contract pentruinstalaţii mobile de purificare după standardul NATO pentru căatunci când te duci la război nu ştii ce apă ai. Acest lucru ne-adat foarte mult curaj şi am primit o cantitate de reclamă gratuităatunci extraordinară. Am investit cât am putut de mult. Am cumpăratşi fosta fabrică de la stat, am cumpărat şi cea mai mare firmă deagricultură din judeţul Buzău", spune Toma.
În 1998 a cumpărat de la stat într-o licitaţie de pe bursă ceamai mare companie agricolă din judeţul Buzău numită ServAgromecBuzău (actualul Agroglobal) cu circa 300.000 - 400.000 deeuro.
Când a preluat-o, Agroglobal cultiva 13.000 de hectare înarendă şi deţinea 7.000 de tractoare, 400 de combine şi câteva miiide maşini agricole şi deservea toată agricultura judeţului Buzău.Firma era în pragul falimentului şi avea datorii foarte mari însă,iar statul voia să scape de ea.
Peste alţi doi ani Toma şi-a cumpărat fosta fabrică la carelucra, respectiv Aromet Buzău (ARMS), care este listată şi astăzipe Bursă.
La acea vreme a plătit circa 400.000 de euro pe 51% dinacţiuni şi în 2007 a luat un pachet de 45% din acţiuni de la SIFTransilvania în schimbul sumei de 3 milioane de euro.
"Aici am picat în capcană pentru că noi am preluat fabrica cudatorii de opt milioane de euro şi în pragul falimentului, era unadintre găurile mari la bugetul Buzăului, am îmbunătăţitactivitatea şi au crescut acţiunile, fapt pentru care le-amcumpărat mult mai scump de la SIF Transilvania", spune omul deafaceri.
Aromet producea semnifabricate şi piese pentru maşini agricoleşi avea circa 840 de angajaţi când a preluat-o.
Turcii şi chinezii l-au scos de pe douăpieţe
Omul de afaceri povesteşte cum pe parcurs s-a ocupat şi deproducţia de butelii pentru aragaz pe butan şi propan şi lucra cudouă dintre cele mai mari companii din România, Petrom şiRompetrol.
"Am produs până când au venit doi producători din Turcia şi auras tot. Noi vindeam cu 22 de euro butelia şi ei o dădeau cu 12,5euro. Când am văzut una dintre fabricile lor am zis că nu mai estecazul să stăm pe piaţă", îşi aminteşte Toma.
Cea mai mare mâhnire a omului de afaceri este că a pierdutpiaţa de scule pentru grădinărit pe care la un moment dat ocontrola în proporţie de 80% şi producea circa 800.000 de bucăţi decazmale, sape, greble şi lopeţi pe an.
"La un moment dat au început să curgă în portul Constanţavapoare din China cu produse mai proaste, dar noi, românii, fiindtot timpul în criză, s-au luat produse foarte ieftine", spuneafaceristul buzoian.
În prezent spune că are aceeaşi problemă şi pe piaţa destingătoare de incendiu, unde deţine o cotă de circa 40% dinproducţie la nivel naţional.
El spune că deşi există în China şi producători care faclucruri de calitate bună, aceştia sunt mult mai puţini încomparaţie cu cei care produc lucruri de calitate inferioară.
"De ce intră aceste produse de slabă calitate în România şi nuintră în Vest? Pentru că acolo, de exemplu, un producător german aavut numai pentru o siguranţă la un stingător refuz la 3 milioanede stingătoare şi o amendă colosală (refuzul de a onora contractuldin cauza unui defect - n.red.). Organul de reglementare dinRomânia nu-şi face treaba. Nici pompierii şi nici cei din cadrulMinisterului Economiei. Aceste stingătoare, care sunt şipresurizate, sunt nişte mici bombe şi le porţi cu tine acasă, înmaşină, în fabrică. Încercăm să câştigăm această piaţă şi suntfoate mândru de faptul că de doi ani de zile nu facem faţă laproducţie în condiţiile cererii mari la export", spune Toma.
Omul de afaceri intenţionează să deruleze în acest an oinvestiţie în valoare de circa 2,5 mil. euro pentru majorarea depatru ori a producţiei de stingătoare, până la 2 milioane de bucăţipe an, producţie destinată în principal exportului.
El intenţionează să câştige şi piaţa românească şi să-i scoatăpe producătorii chinezi din România.
Firma controlată de Toma livrează stingătoare pe cea mai durăpiaţă din Europa, cea germană, inclusiv pentru Mercedes şidealer-ul Porsche.
Fondurile europene şi criza l-au ajutat să creascăbusinessul
Holdingul Romet a crescut în toţi anii din criză din 2008 şipână în prezent ca urmare a sumelor mari de bani care s-au pompatîn România prin proiecte finanţate cu fonduri europene în domeniulreţelelor de apă şi canalizare.
"Paradoxal criza ne-a ajutat şi mai mult pentru că toţi auîncercat să nu mai cumpere produse la mâna a doua sau a treia,inclusiv de la firme româneşti care aduceau de afară, din Germania,Franţa, Italia. Când a venit criza, euro s-a dus foarte sus şi adescurajat importurile şi ne-am trezit dintr-o dată că nu mai facemfaţă la comenzi", a precizat Constantin Toma.
Conform acordului pe care România l-a încheiat cu UniuneaEuropeană, până în anul 2018 ar trebui ca 99% din populaţiaRomâniei să fie legată la reţeaua de apă şi cea de canalizare, iarîn momentul de faţă sunt legate doar 50% din locuinţe.
"Mai sunt vreo 12.000 de localităţi fără reţea de apă şicanalizare în România, deci piaţa este formidabilă. După un studiufăcut în Germania spuneau că România ar fi în următorii 10-15 anipe primul loc în ceea ce priveşte necesarul de produse şitehnologii industriale. Bucureştiul este singura capitală europeanăcare n-are staţie de epurare", spune omul de afaceri.
Industria şi agricultura trebuie să fie sprijinite înprimul rând
Toma este de părere că industria şi agricultura ar trebui săfie printre principalele domenii prioritare pentru stat şi crede cădacă acestea vor deveni performante, celelalte pieţe se vordezvolta de la sine.
"Chiar citeam în Ziarul Financiar că Germania a avut ocreştere economică puernică anul trecut pentru că au pariat peindustrie. Cred că şi pentru România industria şi agricultura artrebui să fie principalele motoare care ar trebui să-i interesezepe politicienii noştri. Dacă ai o industrie şi o agriculturăperformantă, ai şi preţuri competitive", spune Toma.
El consideră că este bine că vin străinii să investească înRomânia, dar crede că ar trebui să existe o industrie autohtonă maiputernică. "Faptul că ne-am văzut lideri pe segmentul de maşini şiechipamente este o bucurie, dar şi o mâhnire pentru mine pentru cădacă am ajuns acolo producând aşa de puţin faţă de ce ştiam eu căse producea înainte înseamnă că este o problemă. Noi acum nu maiavem concurenţă românească. La Dacia se aduc piese din afară caresunt asamblate în ţară, la Nokia la fel. Trebuie să avem şi noipartea noastră de industrie românească", spune omul deafaceri.
Cum arată holdingul Romet în prezent
Romet este un holding industrial-agricol şi este lider detaşatîn domeniul echipamentelor de apă din România. Grupul estestructurat în industria apei pe trei segmente principale. Primulsegment se adresează tratării apei, respectiv producţia de filtrecasnice până la staţii de tratare a apei şi staţii de epurare. Unalt segment se adresează reţelelor de apă, respectiv vaneindustriale, robineţi, hidranţi şi adaptoare. Romet este şi cel maimare furnizor de instalaţii de irigare de pe plan local şi înproducţia de stingătoare.
Holdingul mai este axat şi pe producţia de echipamente pentruhidrocentrale şi termocentrale, reuşind să exporte pe piaţa dinGermania. Exporturile contribuie cu circa 10-15% la afacerilegrupului.
Toma deţine cea mai mare firmă agricolă din Buzău, respectivAgroglobal, care se ocupă cu cultivarea a câteva mii de hectare decereale.
"Romtet, Aromet, Grup Romet şi Agroglobal sunt companiilefanion, dar cu totul sunt 22 de firme. Am o mică firmă deconstrucţii, o mică firmă de instalaţii, care prestează serviciipentru celelalte companii din grup ca să nu depinzi de alţii. Omică firmă de transport pentru că îmi luau cei de la transporturifoarte mulţi bani", a precizat Toma.
Grupul şi-a propus în acest an investiţii de circa 10 milioanede euro şi spune că a aplicat la proiecte finanţate cu fondurieuropene în valoare de 30 milioane de euro.
"Pentru anul 2011 sunt optimist în sensul că preţurileagricole nu au unde să scadă. Am prognozat o creştere de 10-15% şisper ca anul acesta să depăşim pragul de 300 milioane de euro cifrăde afaceri. Industria apei, inclusiv irigaţiile sunt motorul decreştere pentru că proiectele acestea de la Uniunea Europeană punaccent foarte mult pe alimentarea cu apă şi canalizare, staţii deepurare. În al doilea rând sunt proiecte europene pe agriculturăcare îi obligă şi le dau puncte suplimentare celor care includ înproiect instalaţii de irigat pentru că dacă nu există irigaţie, nuai o producţie agricolă sigură", a precizat Constantin Toma.
În 2010 omul de afaceri a realizat primul exit, respectiv avândut către partenerii turci participaţia sa de 40% din fabrica deţevi Superlit în care s-au investit 10 milioane de euro.
Firma aplică un management de tip Kaizen, care a fostpracticat prima dată la Toyota şi prin care omul de afaceri spunecă a reuşit să reducă rebuturile aproape de zero, să reducăcosturile cu 25% şi să respecte întocmai termenele delivrare.
"Este foarte important să ne consolidăm în continuare peechipamente pentru industria apei şi să producem cât mai multeproduse în zona aceasta. La unele produse avem 50-60% din piaţă, pealtele 30%. Au început să se pompeze în această piaţă foarte mulţibani şi acest lucru ne-a ajutat", spune Toma.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
