"Castig peste 1.000 de euro, iar barbatul meu, care este sofer, primeste in jur de 2.000 de euro. De cand am venit aici, am simtit ca o vom duce mult mai bine din punct de vedere financiar, iar acum nu simtim riscul ca vom fi dati afara. Proprietarul restaurantului are foarte mare incredere in mine, stie ca sunt muncitoare, nu ca spaniolii care nu accepta munca de jos, iar eu nu l-am dezamagit niciodata", povesteste Daniela Hulea, care a plecat in urma cu noua ani in Spania.
Daniela Hulea s-a stabilit in Reus, oras din provincia Tarragona, unde a inceput sa lucreze la diferite restaurante. In prezent, raspunde de unul dintre cele mai apreciate localuri din zona, fiind cel mai vechi angajat si nu se gandeste la Romania decat ca la tara unde merge in fiecare an pentru a petrece sarbatorile de iarna.
La Alba-Iulia, orasul din care provine, va merge doar pentru a-si vedea familia si a petrece sarbatorile de iarna, dar se va intoarce in ianuarie la restaurant, indemnata de numarul mare de clienti care merg acolo in fiecare zi.
Mai mult chiar, increderea pe care a castigat-o Daniela Hulea a ajutat-o sa-i recomande administratorului si pe alti romani, astfel ca acum in bucataria restaurantului Ferreteria o romanca gateste cele mai bune feluri de mancare tipic spaniole.
In orasele din jurul Barcelonei, fie ca sunt cu iesire la mare, fie ca ca sunt zone turistice montane, nu exista restaurant sau bar in care sa nu lucreze cel putin un roman.
Eva Crisan este bucatareasa intr-un restaurant din Gratallops, sat din Priorat, iar banii pe care ii castiga ii trimite lunar in Romania. "Cheltuielile lunare ajung la 900 de euro, iar restul banilor merg acasa. Salariul sotului se imparte de asemenea intre rata pentru masina si bugetul pentru Romania. Este mult mai bine aici, dar nu vrem sa ramanem decat cinci ani, pana terminam creditul pentru masina", spune Eva Crisan, care nu renunta la ideea ca economia Romaniei se va ridica, iar familia ei se va intoarce sa lucreze acasa.
Foarte putini romani se intorc insa pentru ca si-au facut o baza materiala consistenta, multi preferand sa isi prelungeasca "sederea" pe zeci de ani. In agricultura, chiar daca salariile nu sunt foarte mari, romanii accepta sa lucreze atrasi de facilitatile oferite de angajatori.
"Asociatiile din agricultura au nevoie de forta de munca straina, deoarece spaniolii nu vor sa munceasca pe posturi de capsunari, maslinari sau silvicultori. Printre facilitatile pe care le ofera angajatorii spanioli pentru atragerea strainilor sunt cazarea asigurata si eventual o masa pe zi", spune Cristina Tanasescu, area manager pe zona Spania, Portugalia, America Latina al touroperatorului Dagecom Travel Services.
Compania la care lucreaza Cristina Tanasescu are contracte cu asociatii de ferme din Spania carora le intermediaza legatura cu muncitorii romani. "Anul acesta, numarul romanilor pe care i-am trimis in Spania a fost in scadere fata de anul trecut, respectiv in prima parte a anului am adus 2.000 de romani fata de 5.000 anul trecut", spune ea, cu mentiunea ca agricultura ramane totusi un domeniu in care muncitorii straini mai pot contracta angajatori, daca in celelalte domenii se resimte din plin recesiunea.
Salariul pe care pleaca muncitorii romani in agricultura din Spania ajunge pana la 42 de euro pe ora, iar "acest lucru le permite romanilor sa ramana cu bani in buzunar de la o luna la alta, dat fiind faptul ca nu exista cheltuieli cu cazarea", dupa cum spune Tanasescu.
In Spania, noul context economic a afectat cel mai puternic domeniul constructiilor, multi romani intorcandu-se in Romania dupa ce au ramas fara loc de munca.
"De 10 ani traim din constructii si turism, iar daca turismul inca mai functioneaza, constructiile sunt blocate, iar asta trage in jos si domeniile conexe. Sunt afectati, prin urmare, notari, banci, agenti imobiliari", este de parere Eduardo Gaya, un avocat spaniol care lucreaza pentru o firma din Madrid. Constructorii spun ca pentru 2009 numarul contractelor va fi vizibil mai mic decat in anii trecuti, iar asta inseamna disponibilizari in masa.
"Se simte o scadere drastica la constructiile noi, singurele contracte pe care le semnam fiind pentru renovari de apartamente sau case. Anul acesta a mers mult mai bine ca in 2007 daca ne raportam la incasari, pentru ca am avut o rezerva din trecut, dar pentru 2009 lucrurile se vor inrautati", afirma Ilie Popescu, un roman care a pus bazele unei firme de constructii, in cei opt ani petrecuti in Madrid, in care lucreaza concetateni de-ai sai.
Popescu era de profesie zugrav cand a ajuns in Spania si a realizat repede ca in tara adoptiva totul se misca cu banii din constructii.
"Daca afacerea asta nu mai merge, oamenii nu mai cumpara nici parfumuri, nu mai stau nici in baruri, asa cum o faceau pana acum. Banca a inchis robinetul, iar multi sunt nevoiti sa dea inapoi casele pe care le-au cumparat, pentru ca nu mai pot plati creditele. Cunosc mai multe persoane care s-au hotarat sa se intoarca pentru ca nu mai au unde sa lucreze in constructii", anunta Popescu.
Compania pe care o conduce si-a luat masuri de precautie pentru a nu ramane cu proiectele neplatite, dar a lasat si clientului ragazul de a obtine banii.
"De anul acesta am propus un alt tip de incasare prin care clientul se obliga sa achite in maxim 3 luni de la finalizarea contractului. Inainte totul se facea cu banul jos", mai spune Ilie Popescu. Contractele s-au diminuat, astfel ca si el a fost nevoit sa renunte la 38 de angajati din cei 52 pe care ii avea, iar pentru primavara anului viitor alti cinci muncitori vor trebui sa isi gaseasca alt serviciu.
In domeniile conexe au loc restructurari menite sa reduca puternic costurile cu angajatii. Intr-o companie de electricitate, unde salariul mediu este de 1.000 de euro, angajatilor nu li se mai da posibilitatea de a lucra ore suplimentare din lipsa comenzilor.
"Locuiesc in Madrid, dar acum avem un contract la aeroportul din Malaga si a trebuit sa plec pentru cateva luni acolo. Aveam lucrari la case, garaje, linii de metrou, dar acum nu prea mai exista cerere si am fost trimisi la 600 de kilometri distanta de casa. Cel mai rau este ca nu mai facem ore suplimentare, care nu se impozitau si care urcau salariul la 1.500 de euro sau chiar 2.000 de euro", spune Stelian, un roman plecat de mai multi ani in Spania.
Cu toate acestea, romanii care inca mai lucreaza intr-o companie spaniola nu se gandesc serios la intoarcerea acasa. Pentru cei mai multi dintre ei, plecarea din Spania este programata peste 5 sau 10 ani, si asta pentru ca toti spera sa stranga bani pentru o viata mai buna in Romania.
Numarul romanilor din Spania era la inceputul acestui an de peste 700.000, in crestere cu 200.000 comparativ cu 2007, romanii fiind cei mai numerosi in randul strainilor din aceasta tara, potrivit Institutului National de Statistica din Spania, citat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
Potrivit aceleiasi surse, cei mai multi romani, circa 190.000 sunt stabiliti in Madrid, aproape 128.000 de romani traiesc in comunitatea valenciana si mai putin de o suta de mii in Catalunia, Castilia La Mancha si Andaluzia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
