Cum a vazut ZF industria in 2008 si ce s-a intamplat de fapt

 

Ce am estimat: Pe o piata farmaceutica care va trece de 2 mld. euro in 2008, cele mai asteptate evenimente ale anului sunt privatizarea Antibiotice Iasi si vanzarea LaborMed.

 

Ce s-a intamplat: Estimarea ZF a fost rasturnata in februarie cand Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) anula pentru a treia oara in opt ani vanzarea companiei iesene. Data batuta in cuie pentru licitatia cu strigare fusese luna martie a anului 2008. Licitatia urma sa inceapa de la 136 mil. euro, iar potrivit asteptarilor AVAS de la acea vreme pretul ar fi putut sa urce la 200 mil. euro. Intre timp, AVAS a schimbat si directorul general al companiei, functie detinuta in prezent de Coca Cascaval, fostul director de marketing. Pana in prezent nu a fost anuntata o alta data la care ar putea fi reluat procesul. Un proces dintre sindicatele de la Antibiotice, care au contestat procedura de vanzare prin licitatie cu strigare, si Guvern a facut la acea vreme ca doua-trei grupuri de investitori interesate de producatorul iesean sa se retraga din cursa.

Pe de alta parte, ZF a estimat corect preluarea LaborMed Pharma de catre fondul de investitii Advent International pentru circa 120 mil. euro si refacerea echipei pe care a avut-o la Terapia pana in 2006. Revenirea Advent in industria farmaceutica se face intr-o perioada extrem de grea in care marjele de profit si chiar vanzarile sunt puse la incercare de criza din distributie. Inca de la preluarea mandatului de CEO, Stephen Stead a anuntat ca se uita dupa achizitii pentru LaborMed.

Piata farmaceutica a oscilat puternic in acest an, iar per ansamblu in primele noua luni cresterea a fost de 15,6% pana la 5,21 mld. lei (1,4 mld. euro), insa la finalul anului avansul s-ar putea sa fie sub acest procent. Dupa o crestere de numai 4% in primul trimestru, piata si-a revenit in decada urmatoare, trimestrul doi aducand un plus de 21%, iar trimestrul trei de 22%.

 

 

Ce am estimat: Medicamentele se vor scumpi puternic in 2008, dupa ce si Antibiotice va fi privatizata. Deja Sicomed a anuntat ca nu va vinde o intreaga serie de medicamente ieftine.

 

Ce s-a intamplat: Ministerul Sanatatii nu a negociat trimestrial pretul la medicamente, in conditiile deprecierii puternice a leului ceea ce a pus o presiune foarte mare pe distribuitori, care fac si importul produselor. Marjele de distributie si import existente de maximum 14% nu au acoperit deprecierea leului si au erodat puternic profiturile deja de cateva procente ale jucatorilor. Distribuitorii sunt cele mai mari entitati din industria farmaceutica, iar problemele lor se rasfrang inevitabil asupra producatorilor si farmaciilor. Asupra producatorilor pentru ca au solicitat noi conditii comerciale si asupra farmaciilor pentru ca la randul lor si-au revazut politica de discounturi. Situatia s-a acutizat in toamna, iar distribuitorii au sistat pentru mai bine de doua saptamani livrarile. In acest interval, Ministerul Sanatatii a venit cu o noua metodologie de calcul al pretului, negociata cu producatorii Astfel, preturile s-au redus la peste 1.500 de produse, iar la circa 2.000 nu s-au modificat. In urma problemelor din primele trei trimestre multi dintre jucatori si-au revazut previziunile de crestere si investitiile pentru 2009. Ultima decada a anului 2008 a adus si reduceri de personal in conditiile crizei.

 

 

Ce am estimat: In industria mobilei, extinderea retailerului suedez IKEA, dar si intrarea grupului austriac kika vor pune presiune pe retailul local, in timp ce producatorii locali vor incerca sa recastige contractele externe pierdute in ultimii doi ani ca urmare a deprecierii monedei europene.

 

Ce s-a intamplat: ZF a estimat corect cresterea concurentei in industria mobilei, si presiunea asupra preturilor in conditiile intrarii kika. Austriecii au deschis la inceputul lunii decembrie primul lor magazin de pe piata locala, in urma unei investitii de 31 mil. euro, in West Park. kika a venit cu un concept nou pentru Romania, o oferta care se intinde pe toate palierele de pret, dar si cu planuri pentru alte zece unitati in urmatorii ani. Pana acum au fost stabilite trei locatii sigure, Oradea si Constanta in 2010 si Timisoara la sfarsitul lui 2010, inceputul lui 2011. Aceste trei locatii vor necesita investitii de peste 30 mil. euro, in conditiile in care unitatea de la Bucuresti a necesitat fonduri de 31 mil. euro. Suma a fost estimata initial la 18-25 mil. euro pentru prima unitate de pe piata locala, insa ulterior s-a decis marirea suprafetei de depozitare. IKEA, deja de mai bine de un an si jumatate pe piata locala, a avut vanzari cu mult peste estimari. In cele noua luni de functionare din 2007, franciza IKEA, detinuta de Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai discreti miliardari din Romania, a inregistrat un profit net de 15,2 mil. lei (4,6 mil. euro). Moaro Trading, firma care opereaza franciza IKEA in Romania, a terminat anul 2007 cu o cifra de afaceri de 195,8 mil. lei (58,7 mil. euro) si o rata a profitului de 7,8%.

 

 

Ce am estimat: Numarul producatorilor de dimensiuni mici din industria usoara va continua sa scada pe fondul intensificarii competitiei din partea producatorilor asiatici, al majorarii costurilor cu forta de munca si al cresterii preturilor la utilitati. Pe de alta parte retailul de imbracaminte si incaltaminte va bifa noi intrari de lanturi internationale.

 

Ce s-a intamplat: In mai putin de un an, industria textila a pierdut 53.000 de oameni, iar numarul mediu al angajatilor intr-o fabrica a ajuns sa se restranga la sute sau chiar zeci de persoane. Numarul producatorilor s-a diminuat, zeci de microintreprinderi inchizandu-si portile. Chiar daca Ziarul Financiar a estimat ca majorarea costurilor cu forta de munca si cresterea pretului la utilitati vor fi principalele cauze ale micsorarii pietei textilelor, migrarea angajatilor catre alte domenii si scaderea drastica a comenzilor venite de pe pietele din strainatate au lovit cel mai puternic jucatorii din aceasta piata, in conditiile in care din totalul productiei lohnul reprezinta aproximativ 60%. Intreprinderile mici si mijlocii nu si-au putut sustine creditele pe care le-au contractat din cauza dobanzii mari, multe dintre ele fiind nevoite sa apeleze la restructurari, la disponibilizari de personal sau chiar la inchiderea fabricilor.

Pe de alta parte, Ziarul Financiar a anticipat corect intrarea unor branduri internationale, multe companii, cum ar fi Inditex sau Puma, luand decizia sa atace direct piata locala. Cu toate acestea marii jucatori, ca C&A sau Decathlon, nu au facut marele pas anul acesta, intrarile lor fiind anuntate la inceputul lui 2009. Mai mult, H&M, brand asteptat de cativa ani in Romania, nu si-a anuntat nici acum intrarea, reprezentantii companiei declarand ca nu au deocamdata planuri concrete pe aceasta piata.

 

Ce am estimat: Pretul otelului va inregistra o evolutie ascendenta ca urmare a cererii puternice de pe pietele in curs de dezvoltare, in special din constructii si auto.

 

 

Ce s-a intamplat: Pretul otelului a crescut puternic in prima jumatate a anului, ajungand la un nou record, de peste 1.200 de dolari/tona, insa nu ca urmare a cererii reale, ci ca efect al celei speculative, in conditiile in care investitorii au gasit in piata de commodities un refugiu la criza de pe piata internationala.

Imediat ce aceste temeri au inceput sa se adevereasca, pretul otelului a inregistrat un recul puternic pe fondul incetinirii economice la nivel mondial determinata de criza financiara internationale, care s-a manifestat printr-o lipsa de lichiditati. In aceste conditii, incepand cu a doua parte a anului, cererea de otel s-a redus considerabil la nivel mondial, mai ales in ceea ce priveste otelul pentru constructii, sector puternic afectat de criza subprime din SUA si de declinul imobiliar din Spania si Anglia, sectorul de prelucrari mecanice inclusiv auto si in ultima parte a anului si cel petrolier.

Ca urmare, pretul otelului pe bursele internationale a consemnat un declin puternic, contractele la termen cu scadenta la trei luni ajungand sa fie tranzactionate la Bursa de Marfuri din Londra la pretul de circa 260-300 de dolari pe tona, fata de peste 1.200 de dolari pe tona, nivelul maxim atins la finele lunii iunie. Pe fondul lipsei mondiale de lichiditati, marii stock-isti de produse metalurgice au redus puternic stocurile furnizand consumatorilor de otel materialul necesar din stocuri.