"Următorul bubble care se va sparge este energia, iar prima vafi energia regenerabilă. Valoarea capacităţilor de producţie estesupralicitată, iar în 5-6 ani am putea asista la o spargere aacestei bule", crede David.
Factorii pe care se bazează declaraţia acestuia vin mai ales dinfaptul că investiţiile în energia verde sunt sprijinite printr-unsistem de compensare pentru a le face atractive, în contextul încare proiectele verzi necesită tehnologii mai scumpe.
De exemplu, în România, sistemul agreat este acela alcertificatelor verzi acordate pentru fiecare MWh de energie produsdin surse regenerabile.
Totodată, furnizorii de energie sunt obligaţi să aibă în coşulpe care îl livrează consumatorilor o anumită cantitate de energieverde. Dovada acestei cantităţi se face prin certificatele verzi pecare le cumpără. În funcţie de fiecare sursă regenerabilă, seacordă un anumit număr de certificate verzi.
De exemplu, pentru eoliene sunt alocate 2 certificate verzi, întimp ce pentru solar este vorba de 6 astfel de certificate a cărorvaloare este de 55 de euro. Concomitent cu aceste certificate,producătorul de energie verde mai câştigă şi prin vânzareaelectricităţii în piaţă.
Cum se face criza verde?
"Din cauza schemelor de sprijin care aduc o supracompensarepentru aceste investiţii vom avea acest bubble de energie verde.Practic, aceste scheme vor duce la o supracapacitate de producţieîn energia verde, care mai departe se va vedea în creştereapreţurilor. Se scumpesc produsele, cresc facturile, iar acest lucruva deveni nesustenabil. Se va întâmpla acelaşi lucru care s-aîntâmplat pe piaţa imobiliară când un metru pătrat ajunsese mii deeuro", crede David.
Şi acest fenomen, la fel ca acela imobiliar va generaînvingători şi învinşi. "Unii vor vinde la momentul potrivit lanişte preţuri uriaşe. Şansa noastră este că la cât de puţindezvoltaţi suntem am putea rata şi acest bubble", a mai precizatDavid, care acum zece ani era şeful de cabinet al premieruluiIsărescu.
În România, investiţiile în energia regenerabilă, mai ales înparcurile eoliene au explodat anul trecut, comparativ cu nivelulînregistrat în 2009. Astfel, dacă în anii de înaintea crizeicuvântul la modă era hectarul, în ultimul an poate cel mai întâlnittermen când a fost vorba de investiţii noi sau de tranzacţii a fostMW, unitatea de capacitate a unui parc eolian.
Astfel, dacă în 2009 România avea numai 14 MW montaţi în parcurieoliene, în numai un an capacitatea instalată a sărit la circa 460MW, în bani acest salt presupunând investiţii de peste 800 demilioane de euro. În această horă a eolienelor au intrat printrecele mai selecte grupuri de energie de pe plan european: CEZ(Cehia), Enel (Italia), Energias de Portugal sau nemţii de laRWE.
Nuclea, hidro şi gaz
Chiar dacă sectorul eolian pare a fi singurul care mişcă în ziuade azi, reprezentantul Hidroelectrica spune că marile cărţi aleRomâniei sunt energia nucleară, hidro şi câteva unităţi pe gaze."La nivelul anului 2020, România va consuma 70 TWh, din care 40 TWhtrebuie să fie nucleari. În acest context, discuţia privindreactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi a doua centrală nucleară suntîn prim-plan. Costul energiei va juca un rol major în ceea cepriveşte investiţiile străine. Marile unităţi energofage vor alegesă meargă în ţările cu energia ieftină", mai spune David.
Fostul director general al Hidroelectrica mai spune că însuşicontractul încheiat recent de producătorul de energie cu indieniide la ArcelorMittal Galaţi, al doilea mare consumator de energiedin România, se încadrează în acelaşi context. "Hidroelectrica esteîn centrul sistemului naţional. Noi prin acest contract am reuşitsă menţinem 9.000 de locuri de muncă, pentru că altfel Sidex-ul seînchidea. Nu vindem în pierdere, ci facem profit din acestcontract", a mai spus David.
Hidroelectrica va livra pe întreg anul 2011 energia necesarăfuncţionării ArcelorMittal Galaţi la un preţ de 130 de lei pe MWh,cu 25% mai mic faţă de preţul pe care l-a obţinut de exempluNuclearelectrica pe bursa de energie, renunţând practic la uncâştig de 16,6 mil. euro.
Hidro va lua energia de la Petrom
Pentru îndeplinirea acestui contract, dar şi pentru onorareacelorlalte afaceri directe pe care compania le are în derulare,Hidroelectrica a încheiat anul acesta un contract cu centrala pegaze de 860 MW a Petrom, care va intra în probe înfebruarie-martie.
"De la Petrom vom lua o cantitate de 600 GWh, sub costul nostrude producţie. În plus avem contracte de achiziţie şi cutermocentralele Paroşeni şi Deva. Aceste contracte sunt ca unback-up", a mai explicat David.
În ceea ce priveşte contractele directe ale companiei, preţulenergiei a crescut, după ultima rundă de negocieri din decembrie2010, cu circa 8,5%, de la un maxim de 130 de lei pe MWh la 141 delei pe MWh pentru energia din 2011
"La preluarea mandatului meu, preţul pe contracte directe era de90 de lei pe MWh", a mai spus David care va mai rămâne în consiliulde administraţie al companiei o perioadă nedeterminată. În funcţiade director general al Hidroelectrica a fost numit ConstantinTrihenea, fost prefect de Sibiu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
