Decizia companiei farmaÂceuÂtice britanice GlaxoSmithÂKline (GSK) de a închide faÂbrica de pastile EuroÂpharm de la BraÅŸov, care reaÂliÂza afaÂceri anuale de 100 mil. euro ÅŸi avea 236 de angajaÅ£i, este un semnal negativ pentru mediul de afaceri, iar pentru inÂdusÂtria farma geÂnerează îngrijorare, sunt de păÂreÂre oaÂmenii de afacerii cu care ZF a discutat.
„Orice semn de retragere a unui invesÂtiÂtor, mai ales de talie mare, este un semnal neÂgativ. Sonoritatea numelui atrage îngrijoÂraÂre în toată industria farma“, a spus omul de afaceri Florin Andronescu, care în prezent este business developer al Sanador, unul dintre marii operatori de servicii medicale private. Sanador este o companie deÂÅ£iÂnută integral de soÅ£ia sa, Doris AnÂdronescu.
Florin Andronescu este de părere că economia românească nu îşi permite luxul de a pierde nicio investiÅ£ie, dar că spre deoÂsebire de alte state, ca de exemplu Irlanda, unde statul negociază cu investitorii ÅŸi acordă facilităţi, în România nu există această abordare. „Ar fi trebuit invitaÅ£i la discuÅ£ii ÅŸi văzute moÂtivele (pentru care închid – n.red.). Ar fi trebuit negociate conÂdiÅ£ii speciale“, a mai spus Andronescu.
Autorităţile ridică din umeri
ZF a încercat să contacteze ieri mai multe autorităţi publice pentru a vedea dacă sunt la curent cu situaÅ£ia de la BraÅŸov, însă până la închiderea ediÅ£iei doar Ministerul SăÂnătăţii a transmis un punct de vedere. Guvernul, Ministerul Economiei, ConsiÂliul JuÂdeÅ£ean BraÅŸov ÅŸi Primăria BraÅŸov fie nu au putut fi contactate, fie nu au făcut niciun coÂmentariu până la închiderea ediÅ£iei.
„GlaxoSmithKline (GSK) a anunÅ£at MiÂnisÂterul Sănătăţii (MS) despre decizia de a reÂnunÅ£a la fabrica de la BraÅŸov. ÃŽn timpul unei întâlniri pe care conducerea MinisÂteÂruÂlui Sănătăţii a avut-o cu reprezentanÅ£ii GSK a fost discutat ÅŸi acest subiect. ConduÂcerea GSK a anunÅ£at MS că decizia de a închiÂde faÂbrica de la BraÅŸov este una strict ecoÂnoÂmică ÅŸi depinde exclusiv de decizia comÂpaÂniei care cităm: «reflectă supracaÂpaciÂtatea exisÂtentă în reÅ£eaua globală de proÂducÅ£ie a GSK pentru formele solide orale.» De aseÂmeÂnea, compania l-a asigurat pe ministrul sănăÂtăţii că cei 236 de angajaÅ£i afecÂtaÅ£i de această decizie vor beneficia de paÂchete comÂpensatorii până la sfârÅŸitul anului 2015. MinisÂterul Sănătăţii nu se poate implica în deÂrularea planului de afaÂceri sau în deciziile care se iau la nivelul comÂpaniilor private“, a fost răspunsul tranÂsÂmis pe email de biroul de presă al MiÂnisÂterÂului SăÂnăÂtăţii.
Sute de fabrici s-au închis în ultimii ani în România, lăsând mare parte din ecoÂnoÂmie la mâna importurilor, însă în majoriÂtatea caÂzurilor autorităţile au ridicat din umeri spunând că sunt decizii private de business care nu pot fi influenÅ£ate. Åži antreprenorii locali spun că nu au ce să facă în astfel de siÂtuaÅ£ii ÅŸi că investiÅ£iile sunt prea mari pentru a putea să se implice.
„Discutăm de altă ligă. InvestiÅ£iile sunt uriaÅŸe, ÅŸi le pot permite doar corporaÅ£iile. (…) DesÂpre ce capital autohton vorbim? CapiÂtalul autohton este o chestiune măruntă. Nici măcar nu îndrăznim să ne uităm. InÂvesÂtiÂÅ£iile sunt foarte mari“, a spus Andronescu.
Mediul de afaceri s-a deteriorat
Un eventual împrumut bancar care să susÅ£ină o asfel de achiziÅ£ie este un risc prea mare. „Nu mai este ceea ce a fost acum zece ani, când erai antrenat de o economie în creÅŸtere. Un om de afaceri se descurcă foarte rapid într-un meÂdiu prietenos cu afacerile, în care se se proÂpune o zonă de relaxare, ceea ce nu se realiÂzează în România. Un mediu de afaceri corect este unul în care un om de afaceri se simte bine. Ori la noi de câte ori se schimbă reguÂlile jocului în timpul jocului? ÃŽÅ£i trebuie un curaj vecin cu nebunia“, a mai spus Andronescu.
„Mediul de afaceri din industrie s-a deteriorat inadmisibil în ultimii trei ani, devenind neinteresant pentru investitori. Escaladarea nejustificiată a costurilor industriale şi comerciale (salariile, utilităţile, materiile prime şi materiale), metodologia de calcul a preţurilor medicamentelor, termenele lungi de încasare a creanţelor, lipsa unui dialog real cu autorităţile, frauda, nepăsarea şi risipa, la care s-au adăugat mai recent obligaţia la plata clawback de peste 20% şi cererea de discount-uri de pe canale de până la 25% (aşa-numita „taxa de raft“) fac afacerile în zona de medicamente greu de gestionat pe termen scurt şi nesustenabile pe termen lung“, spune Dragoş Damian, CEO al producătorului Terapia Ranbaxy.
Alţi reprezentanţi ai mediului de business sunt de părere că decizia GSK nu este un capăt de ţară. „E păcat ca şi gest şi pentru oameni, dar nu e un capăt de ţară. Sunt investiţii în derulare, macroeceonomic România arată foarte bine. Este o decizie legată de politica grupului“, a spus Mihai Marcu, preşedintele MedLife.
Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment, spune că semnalul este prost, dar că impactul nu va fi mare. „Nu va avea un impact dincolo de faptul că dispar locurile de muncă. Glaxo nu era o forţă în producţia de medicamente“, a spus Ioana Filipescu.
Europharm se află pe locul doi în topul celor mai mari producători locali de medicamente cu afaceri de 100 mil. euro (în 2012; nu există informaţii publice disponibile pentru 2013), după Terapia Ranbaxy. GSK a cumpărat Europharm la finalul anilor ’90 de la omul de afaceri Mihai Miron, care s-a arătat interesat de capacităţile de la Braşov. Miron nu a putut fi contactat ieri până la închiderea ediţiei pentru mai multe detalii.
De ce închide GSK fabrica?
În urmă cu un an, GSK anunţa că va renunţa la fabrica Europharm şi că este în căutarea unui cumpărător pentru unitatea de producţie. Săptămâna trecută însă, compania a anunţat că nu a găsit un cumpărător viabil şi că până la finalul anului 2015 va finaliza închiderea. GSK şi-a motivat decizia de a renunţa la Braşov prin faptul că există o „supracapacitate de producţie în actuala reţea de doze orale solide“.
„Capacitatea de producţie a fabricii din Braşov este insuficient utilizată şi nu există potenţial de creştere pe termen lung pentru ca alte produse sau volume sa fie fabricate aici, din cauza unor limitări tehnologice şi a echipamentelor“, au mai arătat reprezentanţii GSK.