După certificatele verzi menite să încurajeze energia regenerabilă, guvernul român crede că a găsit o schemă de sprijin pe baza căreia să lanseze, în sfârşit, proiectul de extindere a centralei nucleare de la Cernavodă cu reactoarele 3 şi 4. Modelul vine din Marea Britanie şi va obliga consumatorii să garanteze cu propriul portofel un preţ minim de vânzare pentru curentul produs de viitoarele reactoare. La începutul lunii octombrie, Comisia Europeană a dat aviz pozitiv pentru aplicarea schemei de sprijin gândite de Marea Britanie. Ce forţă va avea acest precedent în realizarea proiectului de 6,5 mld. euro de la Cernavodă?
În ţara de origine a noii scheme de sprijin, consumatorii au acceptat nota de plată pentru a avea energie „curată“, iar Comisia Europeană a dat în octombrie undă verde acestei forme mascate de ajutor de stat. Totuşi, fiecare ţară trebuie să decidă singură cum să ţină becurile aprinse cu cât mai puţină poluare, spune Robert Lane, un avocat care a fost implicat în implementarea schemei de sprijin în Marea Britanie.
„În proiecte cu intensitate mare de capital, aşa cum sunt centralele nucleare sau fermele eoliene offshore, costul de construcţie este disproporţionat de mare comparativ cu cel al unei centrale pe gaze, de exemplu. Cred că este destul de greu să creezi o piaţă care să asigure condiţii de recuperare a unei astfel de investiţii“, a spus Lane, partener la CMS Cameron McKenna, într-un interviu cu ZF.
Echipa condusă de Robert Lane a consiliat compania National Grid, omologa britanică a Transelectrica, în legătură cu reforma pieţei de electricitate, şi a lucrat alături de guvernul britanic pentru a concepe legislaţia secundară din sistemul de contracte pentru diferenţă (Contracts for Difference - CfD) în sectorul nuclear.
Contractul prevede ca producătorului de energie să îi fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea consumatorilor, prin intermediul facturilor la electricitate. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către consumatori. Mecanismul se va derula doar între producător, furnizor de energie şi consumatori, iar guvernul şi bugetul de stat nu au nicio implicare.
