Energia solară, noul boom verde după eoliene sau doar un foc de paie din cauza finanţării greoaie şi a schimbărilor legislative?

23 mai 2012 Autor: Roxana Petrescu

Anul acesta ar putea fi începutul unui nou boom pe partea de energie verde, cel al proiectelor solare, după ce în doi ani de zile energia eoliană a atras investiţii de peste

1,5 miliarde de euro, România trecând de la numai 14 MW câţi erau montaţi în 2009 la mai bine de zece parcuri eoliene care în total au peste 1.000 MW, adică mai mult decât un reactor nuclear de la Cernavodă. Sunt două lucruri care însă ameninţă dezvoltarea energiei soarelui: schimbările legislative şi accesul tot mai greu la finanţare.

"Suntem interesaţi de acest domeniu. Avem terenuri în cea mai bună zonă din ţară pentru solare, în zona de sud-est, şi în vara acestui an sperăm să putem lua o decizie de investiţie. Nu ne interesează să preluăm proiecte de la dezvoltatori, ci să le facem noi de unii singuri", spune fostul fotbalist Gică Popescu, 45 de ani, cunoscut în mediul de afaceri mai ales pentru proiectele dez­voltate în domeniul imobiliar.

Popescu nu dă detalii despre dimensiunea parcurilor solare în care ar putea investi, dar aceasta nu este singura tentativă a fostului căpitan al FC Barcelona în domeniul energiei verzi.

"Suntem aproape de finalizare cu nişte proiecte eoliene", a mai precizat acesta.

Popescu se alătură astfel unui lung şir de investitori atraşi de mirajul energiei solare care a devenit anul trecut copilul răsfăţat al energiei verzi din punctul de vedere al sprijinului pe care statul român s-a angajat să-l acorde. Datele Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, vorbesc clar despre potenţialul pe care îl are această zonă. Astfel, pe 17.05.2012, 79 de proiecte solare cu o capacitate totală de circa 335 MW, răspândite pe întreg teritoriul României, aveau deja contractele de racordare la reţea, una dintre etapele importante pe lanţul de avizare a acestor investiţii. Pe lângă ele, alte 110 parcuri solare cu o capacitate de peste 471 MW aveau avizele de racordare la reţea, o fază însă incipientă în procesul de avizare. În total, ţinând cont de faptul că de obicei pentru montarea unui megawatt într-un parc solar sunt necesare 2 milioane de euro, rezultă în acest moment investiţii planificate de circa 1,6 mi­liarde de euro. În prezent în România funcţionează numai 2 MW în parcuri solare.

Depăşirea estimărilor

"Dacă până acum estimările nu s-au adeverit, este clar că de acum încolo ele vor fi depăşite. Multe dintre proiecte vor rămâne însă la stadiul de hârtie pentru că un filtru important este obţi­nerea au­to­rizaţiei de înfiinţare din partea ANRE care nu se dă fără dovada surselor de finanţare", spune Zoltan Nagy-Bege, director general în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Există un singur motiv care contribuie în mod esenţial la dezvoltarea proiectelor de energie solară şi acesta este certificatul verde, inima sistemului de sprijin gândit de statul român pentru investiţiile în energia rege­nerabilă. Astfel, după trei ani de aşteptare, începând cu sfârşitul lui 2011, investitorii în energia regenerabilă au început să primească un număr variabil de certificate verzi în funcţie de tehnologie şi nu doar unu. La acel moment, energia solară a tras lozul cel mare, pro­ducătorii fiind recompensaţi cu câte 6 certi­ficate verzi pentru fiecare MWh produs. Fiecare astfel de certificat are potrivit legii o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. În comparaţie, energia eoliană este recompensată numai cu două certificate verzi. Mai departe, aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de energie care sunt obligaţi să aibă anumite cote de energie verde în coşul pe care îl livrează clienţilor.

Dovada îndeplinirii acestor cote este chiar numărul de certi­ficate verzi achiziţionate. Cum însă acest lucru este un cost pentru furnizori, el este transmis mai departe în facturi, astfel că întreaga schemă de sprijin cade pe umerii consumatorilor finali de energie.

Tot acest cadru a fost pus la punct pentru ca România să-şi poată îndeplini ţintele care-i vin din calitatea de membru al UE privind ponderea energiei verzi în consumul anului 2020.

Cum investiţiile în energia verde sunt mai scumpe faţă de cele în energia convenţională, fără o schemă de sprijin înde­plinirea acelor obligaţii europene ar fi devenit un fel de misiune imposibilă.

Cine va avea dreptate?

Problema este însă că în cazul energiei solare tehnologia s-a ieftinit foarte mult, de la 3,5 milioane de euro pe megawatt cât era în 2010 la doar 2 milioane de euro. Deşi vestea ar fi trebuit să fie bună pentru investitori, ea are un aspect negativ pentru că cel mai probabil aceste ieftiniri vor duce la regândirea sistemului de sprijin pentru energia solară după numai câteva luni de aplicare, iar odată cu acest lucru vin şi problemele legate de finanţare.

Aici deja se înfruntă două opinii. Pe de o parte ANRE spune clar că de anul viitor nu­mărul de certificate pentru solare se va diminua pentru că deja se înregistrează o supra­compensare a acestor investiţii.

"Intenţia noastră este să diminuăm numărul de certificate începând cu 2013. Aceasta va fi propunerea noastră către Guvern şi va depinde de el dacă o va aproba", a spus reprezentantul ANRE.

Pe de altă parte, parla­men­tarii recunosc la rân­dul lor că este o problemă de supra­compensare, dar spun că "putem închide ochii" în numele "venitu­rilor interesante" care s-ar putea obţine din acest domeniu.

"Suntem într-o situaţie de supra­com­pensare pentru că investiţia se recuperează în patru ani de zile în loc de şapte, dar asta nu înseamnă că nu putem închide ochii şi să le dăm şansa investitorilor să-şi recupereze banii cât mai repede. Sunt venituri interesante pentru statul român, locuri de muncă, tehnologii noi", este de părere deputatul PSD Mugurel Surupăceanu, care spune că abia din 2014 s-ar putea reduce numărul de certificate verzi pentru solare.

"Noi, ANRE dorim reducerea numărului de certificate începând cu 2013, propunere pe care o vom înaintea Guvernului, dar Parla­mentul vrea din 2014. Între timp probabil că se va sesiza şi Comisia Europeană. Dacă CE va constata că este un ajutor de stat, atunci cei care vor primi câte 6 certificate în perioada

2013-2014 vor da banii înapoi. Orice ajutor nejusti­ficat se dă înapoi", a mai spus reprezentantul ANRE.

Practic, investitorii în acest domeniu au avut doar câteva luni de linişte în care s-au bazat pe un cadru legislativ. Odată cu schimbările care ar putea interveni, apar şi problemele legate de finanţare, pentru că băncile mai mult ca oricând sunt foarte atente la cum îşi pot recupera banii.

"Să vedem cum este cu certificatele", conchide Gigă Popescu, subliniind practic unul dintre cei mai importanţi factori de care depinde dezvoltarea proiectelor solare.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.05.2012

 
Cuvinte cheie:
energie
, Energia solară
, eoliene
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
Petru - 05 iunie 2012, 09:55

Va rog sa ma scuzati insa insist sa nu mai informati grasit populatia, incercati sa va verificati informatiile pe care le postati pe web. IN Arad sunt cel putin 4 MW cu contracte de racordare semnate, si astea au fost semnate inca din anul 2011. asa ca .... incercati sa cautati noi informatii. CU respect.

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide