România trebuie să transpună până la jumătatea anului 2024 o parte dintre prevederile legislaţiei europene pentru energie regenerabilă, mai exact cele referitoare la simplificarea procedurilor de autorizare a proiectelor eoliene şi solare, a avertizat Giles Dickson, CEO al WindEurope, asociaţia care reprezint interesele industriei eoliene la nivel european, prezent în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2024.
„Multe ţări din Europa simplifică procesul de autorizare, autorizăm astăzi mai multe proiecte eoliene onshore decât oricând în ultimii cinci sau şase ani, datorită noilor reguli UE care le obligă pe guvernele ţărilor member să simplifice procedurile de autorizare pentru proiecte eoliene şi solare”.
Directiva UE a intrat în vigoare în noiembrie 2023, cu o perioadă de 18 luni pentru transpunerea în legislaţia naţională, însă pentru anumite elemente legate de simplificarea autorizării proiectelor există un deadline mai strâns, în iulie 2024.
„Guvernul României trebuie până la 30 iunie 2024 să implementeze toate aceste reguli noi. De la acel moment, în această ţară, dezvoltarea proiectelor eoliene şi solare va trebui privită din punct de vedere legal ca fiind prioritară pentru interesul public”.
Ce a mai declarat în cadrul ZF Power Summit 2024:
- Lucrurile se îmbunătăţesc pentru energia eoliană în Europa. În UE anul trecut am construit un nivel record de ferme eoliene, 16,2 GW, din care 80% au fost eoliene onshore.
- Credem că în 2024 vom avea încă 16 GW de eolian în UE, credem că anul viitor numărul va fi mult mai mare, 22 GW, şi 24 GW în anul următor. Pentru că autorizm mai multe ferme eoliene. Spania şi Germania au autorizat fiecare cu 70% mai multe proiecte eoliene onshore anul trecut decât în 2022. Cifrele sunt în creştere în Grecia, Franţa, Belgia şi în multe alte ţări.
- Credem că de acum până în 2030 UE va construi în medie 29 GW de eoliene pe an, dintre care două tremi va fi onshore.
- Cea mai mare piaţă pentru eoliene este Germania, am construit 4 GW de eoliene noi în Germania în 2023, peste 90% onshore. Existau dificultăţi pentru eoliene onshore în Germania în ultimii ani, dar acum lucrurile s-au îmbunătăţit după ce guvernul german a simplificat autorizarea.
- Cea mai mare provocare nu mai este autorizarea, depăşim ce obişnuia să fie blocajul din autorizare. Cel mai mare blocaj acum vine dinspre reţele şi dinspre dezvoltarea lentă a conexiunilor noi onshore şi offshore. Nu investim suficient în reţele.
- Trebuie să dublăm investiţiile în conexiuni noi la nivelul reţelelor de transport şi distribuţie.
- UE impinge ideea că operatorii de reţea nu ar trebui să proceseze fiecare cerere de conectare la reţea ca şi cum fiecare cerere este la fel de validă. Să ne uităm la România, Transelectrica are cereri pentru 50 GW, dar toţi ştim că mare parte din cei 50 GW sunt proiecte speculative. UE spune că nu trebuie să tratezi fiecare cere în mod egal. Ar trebui să decizi strategic, să filtrezi, să prioritizezi şi să le procesezi pe cele care vin din proiecte care sunt mai serioase, mai strategice, mai mature şi cu şanse mai mari de a fi construite.
- În România sunt cereri pentru 50 GW şi e cam la mijloc în Europa. Franţa are cereri din eoliene de 30 GW, încă un număr mare pentru Franţa, dar Italia are 179 GW cereri din eoliene.
