Administratorul judiciar al Hidroelectrica, firmă care de pe 20 iunie se află în insolvenţă, ar putea trece la denunţarea contractelor de vânzare a energiei către populaţie, acolo unde preţul este mai mic decât costurile companiei, după ce a eliminat trei contracte cu aşa-zişii "băieţi deştepţi".
Aceasta ar fi o soluţie finală şi ar putea fi aplicată dacă administratorii Hidroelectrica nu vor ajunge la o înţelegere cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituţie care stabileşte tarifele pentru consumatorii reglementaţi.
Deja Hidroelectrica a dat în judecată ANRE cerând diminuarea cantităţilor de energie pe care compania trebuie să le dea în coşul prin care sunt alimentaţi consumatorii reglementaţi concomitent cu creşterea substanţială a preţurilor, de la 72 de lei la cel puţin 125 de lei pe MWh.
Aceste măsuri sunt luate în contextul în care pentru prima dată în ultimii zece ani de zile Hidroelectrica a ajuns pe pierderi în primele şase luni ale anului după ce în perioada ianuarie-mai cel mai mare producător de energie din România abia strânsese în conturi 200.000 de euro. "Hidroelectrica a subvenţionat toată industria şi traderii şi pentru prima dată în ultimii zece ani de zile compania a ajuns pe pierderi în primul semestru al anului. Veniturile ar putea fi cu un miliard de lei (circa 219 mil. euro) în jos anul acesta faţă de anul trecut", a spus Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, firma desemnată ca administrator judiciar al Hidroelectrica după intrarea în insolvenţă. Când Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, Borza promitea că în 2012 compania va ajunge la un profit net de 100 de milioane de euro faţă de cele 1,5 milioane de euro înregistrate anul trecut, mizând în acelaşi timp pe o evoluţie pozitivă a cifrei de afaceri, care anul trecut a fost de 713 mil. euro.
De săptămâna viitoare ne ocupăm de contractele cu populaţia
Astfel, după ce aproape au terminat negocierile pe cele zece contracte directe de vânzare a energiei, care au secat conturile Hidroelectrica cu peste 1,5 miliarde de euro în ultimul deceniu, cei care acum au în mâini soarta celui mai valoros activ al statului român au pus ochii pe contractele companiei pentru alimentarea segmentului reglementat al pieţei, compus în principal din populaţie. Dacă pe contractele directe Hidroelectrica vinde sub preţul pieţei, pe contractele pentru piaţa reglementată compania vinde sub costuri.
"Săptămâna aceasta vom termina negocierile pe toate contractele bilaterale, mai puţin Alro, şi de săptămâna viitoare ne ocupăm de ANRE. Deja am dat în judecată ANRE pentru că vrem diminuarea cantităţii de energie pe care o dăm pe segmentul reglementat de la 5,5 TWh (necesarul de consum anual pentru circa 2,3 milioane de gospodării - n.red.) la 4,5 TWh concomitent cu creşterea preţurilor de la 72 de lei la cel puţin 125 de lei pe MWh care este preţul nostru de cost. Dacă va fi un bănuţ peste acest nivel, este bine, dar mai jos nu se poate. Există şi posibilitatea denunţării contractelor cu Electricele (filialele Electrica privatizate sau neprivatizate care livrează energie către populaţie şi alte categorii care beneficiază de tarife reglementate - n.red.)", a declarat Borza.
Practic, avocatul spune că dacă ANRE nu va creşte preţurile pentru energia pe care o dă Hidroelectrica pe segmentul reglementat, compania va denunţa contractele în vigoare din cauza pierderilor.
"Este o soluţie finală, dar nu putem accepta această situaţie. Am stigmatizat băieţii deştepţi, dar ce se întâmplă la populaţie este prăpăd", a mai precizat Borza. Avocatul explică astfel că deşi contractele directe sunt responsabile pentru evaporarea unor profituri substanţiale, totuşi vânzarea energiei în acest caz nu s-a făcut în pierdere în timp ce vânzarea energiei pe contracte reglementate s-a realizat sub costuri.
A mai picat unul
În legătură cu negocierile pe contractele directe, Borza a mai precizat că au mai fost denunţate două acorduri semnate cu EFT România şi EFT AG. Potrivit datelor publicate de Fondul Proprietatea, anul trecut EFT România a cumpărat peste 1 TWh de energie hidro pentru care a plătit 136,6 milioane de lei, adică 131 de lei pe MWh. EFT AG a cumpărat pentru export 0,6 TWh de energie pentru care a plătit 105,5 milioane de lei, adică 159,6 lei pe MWh. Preţul de pe platforma contractelor bilaterale a bursei de energie OPCOM a fost în 2011 de circa 162 de lei pe MWh, în timp ce preţul spot a ajuns la 221 de lei pe MWh. Energia eliberată din contractele cu EFT va fi disponibilă începând cu 1 august pe OPCOM. De la intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica a mai fost denunţat un contract, cel cu fima gălăţeană Euro P.E.C.
Totodată, s-a negociat o creştere de preţ pentru contractul dintre Hidroelectrica şi Electromagnetica, de la 140,2 lei pe MWh la 198,6 lei pe MWh.
În discuţii au mai rămas contractele cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie, Elsid, Electrocarbon şi Alro.
"Energy Holding a venit cu o ofertă neaşteptat de bună pentru ei, mult îmbunătăţită dar care însă nu este la nivelul cerut de noi, aşa că mai au un răgaz până mâine dimineaţa (azi - n.red.). Mâine (azi - n.red.) seara vom avea întâlnirea şi cu Alpiq pentru ca vineri să putem lua decizia finală. Pentru Alro, decizia se va lua săptămâna viitoare", a mai precizat Borza.
La mâna lui Vlasov
Tot săptămâna viitoare, Hidroelectrica va depune la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) documentele necesare pentru a putea activa clauza de forţă majoră din contractele de vânzare a energiei electrice din cauza secetei. Astfel, pentru al doilea an consecutiv în mâinile Camerei de Comerţ stă salvarea Hidroelectrica, în contextul în care şi în 2011 compania a recurs la activarea clauzelor de forţă majoră din cauza secetei. Dacă îi va fi aprobată solicitarea, Hidroelectrica nu va mai fi obligată să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale. În caz contrar, Hidroelectrica se va confrunta cu pierderi de milioane de euro pentru că va fi obligată să ia energie mai scumpă din piaţă pe care s-o vândă la preţuri mici din cauza clauzelor contractuale. CCIR este condusă de omul de afaceri ieşean Mihail Vlasov iar anul trecut, după ce instituţia a decis eliberarea avizelor de forţă majoră, pe unul singur l-a anulat, pe cel emis pentru Energy Holding.
Program încărcat
Azi vor avea loc discuţiile finale cu Energy Holding, Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries.
Vineri vor fi anunţate concluziile negocierilor pe toate contractele directe, mai puţin Alro, unde se aşteaptă un verdict în cursul săptămânii viitoare.
Luni vor fi depuse documentele în vederea obţinerii avizelor de forţă majoră de la Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Contractele cu EFT România şi EFT AG au fost denunţate. De la 1 august energia eliberată va fi pe bursa OPCOM. A mai fost denunţat contractul cu Euro P.E.C.
Contractul dintre Electromagnetica şi Hidroelectrica a fost renegociat. Preţul a crescut de la 140,2 lei pe MWh la 198,6 lei pe MWh. Contractul expriră în 2014, iar pentru anii 2013 şi 2014 a fost stabilită o formulă de preţ.
Hidroelectrica a dat în judecată ANRE. Dacă Autoritatea nu va decide creşterea preţurilor şi diminuarea cantităţilor pe segmentul reglementat, contractele dintre Hidroelectrica şi filialele Electrica, privatizate sau neprivatizate, ar putea fi denunţate. Este însă ultima soluţie luată în calcul.
Contractele de pază au fost scăzute cu 20%.
Au început negocierile cu firmele care au contracte cu Hidroelectrica, cele mai importante fiind Hidroconstrucţia, ISPE, Romelectro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
