Fondurile europene trebuie văzute ca surse pentru investiţii,iar beneficiarii care cred ca ele pot fi accesate pentru a acoperinişte deficite pe termen scurt au o mare problemă, a fost unadintre concluziile evenimentului Caravana Fondurilor Europene2011, Cum vor schimba fondurile europene România?, organizat ierila Sibiu de către ZF în parteneriat cu Banca Transilvania,Bancpost, EximBank şi firma de consultanţă Accreo.
Fondurile europene au început să se vadă în economie, dardiferenţiat, cu rezultate mai bune pe resurse umane şi mai slabepe infrastructură, construcţii sau energie. Până la jumătatea luniimartie, România a atras 11% din cele 19,7 mld. euro pe care le arela dispoziţie în perioada 2007-2013, astfel că ritmul trebuieaccelerat, pentru că de rezultatele din această etapă vor depindealocările din perioada 2014-2020.
"În 2011 lucrurile sunt total diferite comparativ cu 2007. Înaceşti ani toată lumea a ajuns la o viziune mai coerentă. Perioadaîn care investitorii veneau la bănci şi cereau finanţare fără săaducă niciun element de garanţie, fără să rişte nimic, a trecut. Unproiect înseamnă că toţi actorii trebuie să rişte", a spus OtiliaFrolu, director sector public în cadrul Bancpost.
Despre "orchestra" care se află în spatele unui proiecteuropean şi despre riscul comun asumat a vorbit şi Ilie Vonica,proprietarul grupului farmaceutic Polisano şi unul dintre cei maimari antreprenori din Sibiu. Vonica a luat bani europeni pentru maimulte proiecte în industria farma şi a explicat că are în prezentun departament specializat care urmăreşte toate oportunităţile definanţare.
"Ai nevoie de o orchestră care să cânte aceeaşi partitură.Trebuie să te gândeşti la toate amănuntele, altfel ai problememajore în implementarea proiectului", a spus Vonica. Omul deafaceri a atras însă atenţia asupra faptului că sănătatea nu seaflă deocamdată printre domeniile prioritare, iar un investitorprivat nu poate lua bani de la UE pentru construcţia unui spital."Sper că autorităţile vor negocia după 2014 o sumă şi pentrusănătate", a spus el. Antreprenorul sibian a spus însă ca va cereajutor de stat pentru un spital de 20 mil. euro în Sibiu.
Ideea antreprenorului român a fost susţinută şi de LeonardCornoiu, director departament programe europene în cadrul BănciiTransilvania. "Nu sunt alocaţi bani suficienţi pentru investiţiiprioritare. În cazul infrastructurii de sănătate, banii, oricumpuţini, se duc doar către sectorul public", a spus Cornoiu. El aadăugat că în primul trimestru, banca a acordat scrisori de confort(care atestă intenţia băncilor de a susţine proiectul) angajantepentru proiecte a căror valoare depăşeşte 300 mil. lei.
Pe de altă parte, autorităţile din Sibiu au în derulare proiectede dezvoltare din fonduri europene de peste 37 mil. euro, potrivitlui Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.
"În 2004 posibilităţile financiare (de dezvoltare - n.red.) erauaproape zero. Acum avem în lucru patru drumuri judeţene cu ovaloare totală de peste 30 mil. euro. Am avut o creştere de peste50% tocmai datorită proiectelor de finanţare europeană", a spusMartin Bottesch, care crede că în perioada 2014-2020 regiunile artrebui să primească competenţe mai mari în gestionarea proiecteloreuropene.
Ioan Firiza, director de resurse umane al Compa Sibiu, companiedin industria componentelor auto, cu o cifră de afaceri estimată înacest an la 112 mil. euro, din care exporturi de 101,5 mil, euro,încurajează antreprenorii să acceseze fonduri europene, deoarece"merită". "Există o birocraţie excesivă, dar merită tot efortuldeoarece cotele de participaţie (ale companiei care deruleazăproiect - n. red.), spre exemplu, în domeniul resurselor umane potajunge la 10-15%, în funcţie de companie", a spus el. Firma s-aimplicat până acum în 13 proiecte cu fonduri europene plus încăunul acum aflat în faza de solicitare.
Pe de altă parte, Paul Ichim, vicepreşedintele EximBank, a spuscă instituţia pe care o reprezintă este de acord să finanţezeproiecte fără contribuţie proprie deşi este un pas riscant.
Un exemplu pentru atragerea de fonduri europene este Polonia,acolo statul a reuşit să pună bazele unor poli regionali.
"Abordarea statului polonez, de exemplu, a fost diferită. Prinproiecte de 40-60 şi chiar 100 mil. euro polonezii au reuşit săpună bazele unor poli de creştere regională, poli care au atrasmultinaţionalele", a spus Ovidiu Mihăilă, consultant în cadrulAccreo.
Despre fondurile europene în zonele rurale a vorbit MirceaTeuceanu, director Oficiul Judeţean de Plăţi pentru DezvoltareaRurală Sibiu, care a subliniat că acestea ar putea aduce tineriiînapoi la sate. "Nu mai avem tineri care să lucreze. Sunt sute deabsolvenţi însă niciunul nu a accesat fonduri pentru că nu a avutgarantare, nu a avut istoric bancar", a fost critica adresatăinstituţiilor financiare de către Teuceanu.
Concluziile seminarului ZF:
2011 este decisiv pentru alocările pe care România le va primiîn 2014-2020;
Competiţia între bănci pentru finanţarea de proiecte europene seîncinge, chiar dacă nu este încă la nivelul din 2007-2008;
Experienţa companiilor, consultanţilor, băncilor a crescut, iartimpul de evaluare a unui proiect scade;
România ar putea face un salt de productivitate.
Leonard Cornoiu, director departament programe europeneBanca Transilvania
Fondurile europene sunt fonduri de investiţii, deşi existăbeneficiari care cred că fondurile pot fi accesate pentru a acoperinişte deficite pe termen scurt. Trebuie schimbată aceastămentalitate.
Un grad mare de absorbţie este necesar, însă nu este un scopfinal. Este foarte important şi cât de eficient se utilizează baniieuropeni;
S-au făcut progrese în ultima perioadă, dar ritmul de atragere afondurilor europene este încă departe de a fi unul alert. Trebuieîmbunătăţite procesele autorităţilor de management, iar baniitrebuie utilizaţi cât mai eficient.
Martin Bottesch, preşedinte al Consiliului JudeţeanSibiu
Dacă în 2004 posibilităţile financiare erau aproape zero, decând există această alternativă de finanţare prin fonduri europenelucrurile s-au schimbat. Acum avem în derulare proiecte pentrupatru drumuri judeţene din fonduri europene şi am avut o creşterecu 50% a alocărilor tocmai datorită acestor fonduri;
90% din probleme apar dintr-o proiectare deficitară.Proiectantul ar trebui să aibă răspundere pe toată durataproiectului;
Ar fi utilă o descentralizare mai mare, care ar acceleraderularea proiectelor. În perioada 2014-2020 regiunilor li s-arputea acorda competenţe mai mari în gestionarea proiectelor.
Otilia Frolu, director sector publicBancpost
În 2011 lucrurile sunt total diferite comparativ cu 2007. Înaceşti ani toată lumea a ajuns la o viziune mai coerentă. Perioadaîn care investitorii veneau la bănci şi cereau finanţare fără săaducă niciun element de garanţie, fără să rişte nimic, a trecut. Unproiect înseamnă că toţi actorii trebuie să rişte.
Ne-am fi dorit o programare a fondurilor care vor fi lansate în2012. Ne aşteptăm ca autorităţile să facă eforturi şi să programezeun calendar al acestor lansări.
Cererea este enormă, în prezent există de cinci ori mai multesolicitări decât fondurile pe care le avem la dispoziţie.
Ilie Vonica, proprietarul Polisano
Ai nevoie de o orchestră care să cânte aceeaşi partitură.Trebuie să te gândeşti la toate amănuntele, altfel ai problememajore în implementarea proiectului. Reuşita unui proiect depindede orchestră, adică de investitor, de consultant, de bancă şi degaranţiile obţinute din partea statului
Am un spital în Sibiu din 2004 şi mai construiesc unul, dar nupot accesa fonduri pentru aceste investiţii. Sper că autorităţilevor negocia după 2014 o sumă şi pentru sănătate.
În relaţia cu un consultant, încercaţi să negociaţi foarte bineplăţile, să plătiţi mai puţin înainte şi abia la final mai mult,dar doar dacă proiectul este implementat.
Ioan Firiza, director resurse umane CompaSibiu
Există o birocraţie excesivă, dar merită tot eforul deoarececotele de participaţie (ale companiei care derulează proiect -n.red.), spre exemplu, în domeniul resurselor umane pot ajunge la10-15%, în funcţie de companie; programul de ajutor de stat sepoate face şi cu o participaţie de 5% astfel încât ceea ce depindede partener (investitor) este o cotă destul de mică faţă de ceea ceprimeşte;
Acum avem un birou de patru persoane care se ocupă demanagementul acestor proiecte;
Se pot face investiţii, se pot cumpăra dotări de echipamente şiaparatură, iar un alt avantaj este aspectul de vizibilitate; oricecompanie care are idei şi un program poate şi merită să accesezefonduri europene.
Paul Ichim, vicepreşedintele EximBank
Începutul de an este pozitiv din punct de vedere bancar. Anultrecut am susţinut proiecte în valoare de aproape 150 de milioanede lei, beneficiarii principali fiind IMM-urile, iar principaleleactivităţi economice susţinute au fost industria prelucrătoare şiconstrucţiile;
Competiţia pe segmentul comercial începe să apară, deşi nu estela nivelul anilor 2007-2008; tot mai multe bănci intră pe acestsegment de creditare;
EximBank este de acord să finanţeze proiecte fără contribuţieproprie; este un pas riscant şi probil că fiecare bancher ar puteasă-mi spună că nu este cea mai bună soluţie din punctul de vedereal riscului, însă vrem să ne implicăm în atragerea de fonduristructurale.
Ovidiu Mihăilă, consultant în fonduri europene şidezvoltarea afacerilor Accreo România
România stă foarte rău cu rambursarea banilor. Abordareastatului polonez, de exemplu, a fost diferită; Prin proiecte de40-60 şi chiar 100 mil. euro au reuşit să pună bazele unor poli decreştere regională, poli care au atras multinaţionalele;
În România multe companii nu au observat posibilităţile deaccesare de fonduri pentru cercetare - dezvoltare, în condiţiile încare în alte state se caută deja astfel de proiecte;
Investitorii ar trebui să-şi acorde cât mai mult timp pentru agândi un proiect şi ar trebui de asemenea să ţină seama deexperienţa altor proprietari.
Mircea Teuceanu, director Oficiul Judeţean de Plăţipentru Dezvoltarea Rurală Sibiu
2011 va fi un an hotărâtor nu neapărat prin prisma a ceea ce amfăcut până acum, ci mai ales prin ce vom primi în 2014-2020;
Exsită 44 de proiecte pentru zona rurală, dintre care selectateşi contractate doar zece din lipsa fermierilor; ar trebui să fac unefort să număr 10 fermieri adevăraţi. Nu mai avem tineri care sălucreze; sunt sute de absolvenţi însă niciunul nu a accesat fonduripentru că nu au avut garantare, nu au avut "istoric";
M-aş bucura dacă pe POSDRU (Programul Operaţional Sectorialpentru Dezvoltarea Resurselor Umane - n.red.) cineva s-ar apucasă-i înveţe pe consulatanţi cum să facă proiecte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
