Rohan afirma ca economia isi va reveni doar dupa ce piataconstructiilor va trece pe crestere, lucru care nu se va intamplaanul acesta, cand se estimeaza o reducere de 5-10% . El sustine caprograme precum "Prima Casa" sunt foarte putin fata de ceea ce artrebui sa faca statul pentru a relansa economia si piataconstructiilor.
"Acum statul este cel care trebuie sa genereze investitiimasive, ca sa atraga dupa el investitorii. Un proiect precumautostrada Comarnic-Brasov va genera in perioada de constructie detrei-patru ani un consum de 
ciment cat productia anuala a unei fabrici (echivalentul unuimilion de tone - n.r.), la care se adauga utilajele si altemateriale de constructii care vor fi folosite. Astfel de proiectevor relansa economia", explica Rohan, care conduce businessul de312 mil. euro in 2009 al grupului german HeidelbergCement inRomania.
El asteapta o revenire a economiei in a doua jumatate a anului,care sa vina tocmai de la investitiile publice, pentru ca privatulnu poate sustine cresterea economica, pentru ca nu are acces lacredite bancare.
"Chiar daca se va imbunatati situatia in semestrul al doilea siasteptam ca statul sa dea un semn in acest sens, starea deexpectativa va continua pana in 2011. Daca bancile nu dau drumul lacredite va fi foarte greu, dar si ele sunt la randul lor fripte cucriza si nu prea mai indraznesc sa acorde finantari."
Statul stie ce trebuie sa faca, dar nu arebani
"Masurile de iesire din criza le-am propus si le stie siguvernul, dar din pacate nu are posibilitatea sa le faca, pentru caincasarile nu sunt cele pe care si le-au propus. Intreprinderile,prin faptul ca lucreaza mai putin, platesc TVA mai putin si cuintarziere, ca nu au de unde", explica Rohan. El a participat lainceputul anului la o conferinta a patronatelor din constructii incare a sustinut reducerea dobanzii de referinta a BNR, cofinantareaproiectelor cu bani de la Uniunea Europeana si stabilirea bugetelorlocale ale administratiilor ca principale masuri de iesire dincriza.
"Semnalul pe care l-a dat BNR prin reducerea dobanzii estebinevenit, insa ar mai trebui sa o reduca cu inca un punct, pentruca ar scadea costul creditului si ar incuraja populatia sa seindatoreze. Costul ridicat al creditului si nesiguranta locului demunca ii determina pe oameni sa ezite sa se imprumute, chiar dacaau ce sa puna gaj, o casa, un teren, ele sunt cu valori mici,pentru ca exista riscul sa le piarda, daca nu mai platesccreditul", considera Rohan.
Activitatea privata a fost afectata puternic anul trecutindirect de catre stat, prin faptul ca bancile au preferat saimprumute Guvernul in loc sa finanteze companiile private.Trezoreria a vandut in 2009 titluri de stat de circa 65 de miliardede lei (15,3 mld. euro), statul fiind principalul client albancilor, care, in absenta unei cereri solvabile din mediul privat,si-au putut plasa fara risc si la randamente bune lichiditatile. Laacestea se adauga imprumuturile in valuta ale Guvernului de labancile locale, care au totalizat 2,26 miliarde de euro.
"Toate bancile s-au inghesuit sa finanteze statul, pentru caeste un plasament sigur si astfel au trait bine anul trecut. Dacanu imprumutau statul erau presate sa acorde credite pentru persoanefizice sau intreprinderi si sa reduca riscul. Indirect statul asugrumat activitatea privata."
Va creste numarul insolventelor
Lipsa creditelor de la banci a lovit in businessul companiilorde constructii, cele mai cunoscute cazuri de insolvente saufalimente din 2009 fiind constructorul Ozer, distribuitorii demateriale de constructii Direct din judetul Arges si DeltaDistribution din Bucuresti, precum si producatorul de betoane Indacdin Bucuresti, care a solicitat recent insolventa.
"In mod sigur se vor inregistra anul acesta mai multe cazuri deinsolventa in constructii decat in 2009, mai ales in cazul firmelormici. Vor sucomba pentru ca ei nu au cash-flow care sa le asiguresupravietuirea. Eu am spus inca de anul trecut ca in 2009 s-alucrat mai mult pe proiecte care s-au rostogolit din anii trecuti,care anul acesta au disparut complet si firmele nu mai au ce saincaseze din urma", sustine managerul Carpatcement Holding.
El sustine ca pentru firmele de constructii si pentruproducatori va fi mult mai greu anul acesta. "Cine scapa anulacesta trece linistit in urmatorii ani, dar vor scapa putini.Indiferent de faptul ca piata va scadea mai putin anul acesta, estevorba despre cash-flow. Vinzi putin, incasezi putin, nu ai cum sareiei ciclul de productie. Firmele mici incearca sa obtina credite,dar bancile cer atat de multe garantii, incat nu-si pot permite saobtina finantarea."
Tot din cauza lipsei creditarii, constructorii castiga maiputine contracte, pentru ca nu mai obtin scrisori de garantie pecare trebuie sa le prezinte la licitatii. Anul trecut bancile aumai acordat scrisori de garantie sau mai
erau valabile cele emise in 2008, care se intindeau pana in2009.
Cel mai greu prim-trimestru
Vanzarile de ciment, unul dintre cei mai importanti indicatoridin economie, ar putea inregistra in primul trimestru o scadere maigrava decat cea de 50%, cat era estimata la sfarsitul lui 2009.
"Primul trimestru va fi afectat si de alegerile de la sfarsitulanului 2009, si de criza, si de vremea nefavorabila. Schimbareaautoritatilor n-a permis eliberarea fondurilor pentru cei care aulucrat, plus banii care au ramas restante de anul trecut", explicaRohan.
Un exemplu al inceputului de an "inghetat" este faptul caHeidelbergCement nu a reluat inca productia de ciment, oprita inlunile noiembrie-decembrie 2009 si in cazul in care cererea nu vareveni nici in luna martie, germanii iau in calcul trimitereaangajatilor in somaj tehnic. Carpatcement Holding, divizia locala agrupului german, a mai luat aceasta decizie la sfarsitul anuluitrecut, cand a trimis 50% din angajati in somaj tehnic cate 12-15zile.
"Pe langa criza am mai avut si o iarna de trei luni, ceea ce noinu am mai avut de 20 de ani si nimeni nu a putut sa prevada acestlucru. La omul sarac, nici boii nu trag. Din aceasta cauza inca nuam reluat productia."
Bani mai putini de la capsunari
Somajul ar putea urca anul acesta la circa 10%, avand in vedereca tot mai multe firme intra in insolventa sau faliment, statul vareduce numarul de bugetari si tot mai multi muncitori romani dinstrainatate se vor intoarce pentru ca nu vor mai gasi locuri demunca.
"In mod sigur somajul va ajunge la 10% anul acesta, din cauzadisponibilizarilor care vor continua sa fie in mediul privat, darsi a celor de bugetari. Noi am tot strans cureaua in ultimii ani, avenit si randul statului. Din pacate, cresterea somajului va reduceputerea de cumparare", afirma seful Carpatcement Holding.
Banii care veneau anual de la muncitorii romani din strainatate,care erau investiti in principal in constructii, s-au redussemnificativ in 2009 si nu au mai fost alocati catre modernizarealocuintelor sau constructia de case, ci au fost transformati indepozite.
"Romanii care au lucrat in strainatate au adus cu 35% mai putinibani decat in anul precedent, bani care se investeau cupreponderenta in constructii, construiau o casa, modernizauapartamentul. In plus, o mare parte din bani au fost tezaurizati inasteptarea revenirii pietei", considera Rohan.
Cea mai mare temere a romanilor este in prezent pierderealocurilor de munca, care a condus la o stare generala deexpectativa. Fiecare spera ca vor mai scadea preturile la locuintesi inca mai este potential de reducere a preturilor, pentru camarjele dezvoltatorilor ajungeau chiar si la 300% in anii trecuti."In zona Baneasa au scazut preturile cu 50%, dar tot mai este locde scadere. Din pacate, chiar daca lasa preturile jos, romanii nucumpara pentru ca nu au acces la credite."
Grupul HeidelbergCement a intrat pe piata locala in 1998, prinachizitionarea fabricilor de ciment de la Bicaz, Deva si Fieni, siactiveaza prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton siCarpat Agregate.
Mihai Rohandespre
Insolvente: In mod sigur se vor inregistra anul acestamai multe cazuri de insolventa in constructii decat in 2009, maiales in cazul firmelor mici. Vor sucomba pentru ca ei nu aucash-flow care sa le asigure supravietuirea.
2010: Pentru firmele de constructii si pentruproducatori va fi mult mai greu anul acesta. Cine scapa anul acestatrece linistit in urmatorii ani, dar vor scapaputini.
Somaj: In mod sigur va ajunge la 10% anul acesta dincauza disponibilizarilor care vor continua sa fie in mediul privat,dar si a celor de bugetari. Noi am tot strans cureaua in ultimiiani, a venit si randul statului.
Relatia cu bancile: Vinzi putin, incasezi putin, nu ai cum sareiei ciclul de productie. Firmele mici incearca sa obtina credite,dar bancile cer atat de multe garantii, incat nu-si pot permite saobtina finantarea.
Dobanda de referinta: Semnalul pe care l-a dat BNR prin reducereadobanzii este binevenit, insa ar mai trebui sa o reduca cu inca unpunct, pentru ca ar scadea costul creditului si ar incurajapopulatia sa se indatoreze. Din cauza costului ridicat si anesigurantei locului de munca, oamenii ezita sa seimprumute.
BOOM IN 2015-2017
Rohan afirma ca cele trei fabrici de ciment sunt pregatite safaca fata cererii in urmatorii cinci ani, dupa ce compania pe careo conduce a investit 120 de milioane de euro in perioada 2008-2009in dublarea capacitatilor de productie pana la 4,5 milioane detone.
Afacerile Carpatcement Holding au stagnat in 2008, in plin boomeconomic, tocmai din cauza faptului ca nu reusea sa faca fatacererii, pentru ca avea productia prea mica.
"Ne asteptam la cresteri similare ca in perioada 2006-2008 inorizontul a cinci-zece ani, in intervalul 2015-2017, determinate deinvestitiile in infrastructura."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
