INTERVIU

Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului: Pe unde trece autostrada, nivelul de trai şi dezvoltarea industrială au crescut. Lipsa infrastructurii duce la înapoiere

23 apr 2018 Autor: Alina-Elena Vasiliu

♦ Lipsa proiectelor mari de infrastructură duce la creşteri mici pe piaţa cimentului, un avans estimat la numai 2% în acest an, iar capriciile vremii din martie au dus şi ele la un blocaj de câteva săptămâni.

Piaţa cimentului ar putea creşte cu doar două procente în 2018, po­tri­vit estimărilor patronatului din industria cimentului CIROM, în condiţiile în care investiţiile în infrastructură nu vor avansa semnificativ anul acesta, iar din domeniul imobiliar doar rezidenţialul are perspective mai mari de creştere.

„Nu suntem foarte opti­mişti în ceea ce priveşte pia­ţa cimentului în 2018. Esti­măm o creştere de circa 2%, pentru că lucrările non-rezidenţiale sunt puţine, iar la infrastructură, dacă se termină ceva din lucrările începute e un lucru bun”, spune Mihai Rohan, preşedintele CIROM.

În 2017, piaţa cimentului din România a mar­cat un avans de 6,6%, ajungând la un vo­lum 8,4 milioane de tone. România are şapte fa­brici de ciment, deţinute de trei mari gru­puri producătoare, care ocupă şi primele trei locuri de pe piaţa de materiale de construcţii. Producătorul Holcim, membru al grupului franco-elveţian LafargeHolcim, are două fabrici la Câmpulung şi Aleşd, grupul german HeidelbergCement are în România fabrici la Bicaz, Deva şi Fieni, iar irlandezii de la CRH România au unităţi de producţie la Hoghiz şi Medgidia, alături de o staţie de măcinare la Târgu-Jiu. Producţia locală este completată de importuri, în principal din Turcia şi Ucraina.

Estimările rezervate ale CIROM referitoare la evoluţia pieţei în 2018 vin în contextul în care anul nu a început prea bine pentru piaţa construcţiilor.

„Anul a debutat dificil din cauza vremii capricioase, în special în martie, când diferenţele de temperatură nu au fost benefice construcţiilor şi au blocat lucrările pentru câteva săptămâni.”

Vremea nu este însă singurul factor care a influenţat negativ piaţa construcţiilor, lipsa angajaţilor fiind o altă cauză.

„Oamenii din construcţii pleacă în străinătate pentru că la noi lucrările nu sunt continue, nu există un ritm constant de lucru. Angajatul nu poate spune că ştie că lucrează doi ani şi îşi primeşte banii, pentru că ritmul de lucru e incert. De aceea, mulţi aleg să plece, iar cei calificaţi şi cu experienţă sunt printre primii care îşi găsesc de lucru în străinătate”, spune Mihai Rohan.

De altfel, datele de la Registrul Comerţului arată că, din cei 575.000 de angajaţi pe care construcţiile îi aveau în 2008, au mai rămas în 2016 mai puţin de 350.000. O mare parte dintre ei au ales să plece în străinătate, pentru salarii uneori duble faţă de cele pe care le primeau în România.

„Lipsa de personal slab calificat în construcţii se explică şi prin creşterea salariilor pentru bugetari. Unii preferă să lucreze ca paznic la o primărie sau la o şcoală şi să câştige 3.000 de lei decât să lucreze în construcţii pentru 2.000 de lei, unde munca este mai grea şi mai periculoasă. Trebuie regândită formarea de personal şi în special meseriaşi (fierari-betonişti, zidari, dulgheri, instalatori)”, mai spune Mihai Rohan.

Lipsa angajaţilor are ecouri şi în domeniul infrastructurii. În plus, şeful CIROM spune că infrastructura lipsă sau defectuoasă are la bază şi alte cauze majore.

Sistemul greoi de achiziţii publice şi de contestaţii, prea multe contracte cu care se lucrează pentru un singur tronson de autostradă, schimbarea prea frecventă a miniştrilor Transporturilor şi studiile geotehnice neadecvate sunt şi ele frâne în calea dezvoltării.

„Schimbarea miniştrilor odată la şase luni este o nenorocire. Oricât de bine in­ten­ţio­­nat ai fi, nu poţi face nimic în şase luni. În plus, ne lipsesc oamenii profesionişti, cu ex­perienţă, însărcinaţi să se ocupe de proiecte, la nivel de minister şi de echipă de proiect.”

 

„Lipsa infrastructurii duce la înapoiere”

Per total, în 2017, în vreme ce construc­ţi­ile rezidenţiale au crescut puternic, cu a­proa­pe 70% faţă de anul precedent, sectorul cons­truc­ţiilor inginereşti (drumuri, poduri, au­tos­trăzi) a scăzut cu 22%, iar sectorul construc­ţi­ilor nerezidenţiale (şcoli, spitale) s-a com­primat cu 13%. Lucrările inginereşti – unde intră infrastructura rutieră - au scăzut cu 22% anul trecut.

„La infrastructură, scăderile sunt foarte mari în ultimii ani. În fiecare an, bugetul se corectează prin tăierea investiţiilor, de obicei de la infrastructură. Se consumă foarte mulţi bani pe studii de fezabilitate, care se refac odată la câţiva ani şi pentru care se pierde mult timp. Totuşi, nici studiile nu sunt făcute cum trebuie şi de aceea apar deseori probleme”, mai spune Mihai Rohan.

El exemplifică prin bugetele alocate în 2018 pentru infrastructură şi spune că, de pildă, pentru centura Sebeş-Turda şi pentru autostrada Lugoj-Deva ar fi necesari 400 de milioane de lei, iar guvernul a alocat 200 de milioane de lei. Situaţia este similară şi în cazul altor proiecte. În plus, dacă în 2016 pentru întreţinerea drumurilor naţionale şi a autostrăzilor s-au cheltuit 600 de milioane de lei, în 2018 s-au alocat 326 de milioane de lei.

Rohan mai spune că, din sumele alocate pentru anul 2018, mare parte reprezintă bani pentru proiecte care au fost deja începute şi unele au fost chiar finalizate, dar care abia acum trebuie plătite.

„Planul pentru acest an este să se facă 56 de kilometri de autostradă. Practic, sunt deja gata, dar mai trebuie inauguraţi.”

Infrastructura nu are semnale aşadar să facă un salt semnificativ în 2018, deşi reţeaua de drumuri este cea care atrage în primul rând investitorii străini.

„În România se vede că pe acolo pe unde trece autostrada, nivelul de trai al oamenilor şi dezvoltarea industrială au crescut. Toate investiţiile mari sunt legate de logistică. Lipsa infrastructurii duce la înapoiere”, spune Mihai Rohan.

El adaugă şi că marii investitori vin într-o ţară doar dacă au căi bune şi sigure de acces atât pentru aprovizionarea cu materiale, cât şi pentru expedierea produselor la export.

Cum investiţiile statului în construcţii au continuat să se reducă în ultimii ani, din totalul investiţiilor în acest sector, o pondere covârşitoare au privaţii – de circa 80-90%, care se remarcă prin investiţiilor în imobiliare. Statul are o prezenţă puţin relevantă, investiţiile făcute prin Compania Naţională de Investiţii sau prin intermediul primăriilor ori al consiliilor judeţene fiind foarte puţine, atât ca număr, cât şi ca valoare.

„Pentru 2018, Comisia de Prognoză estimează un avans de 6,6% la construcţiile inginereşti, deşi eu nu văd de unde poate veni această creştere”, mai spune Mihai Rohan, preşedintele CIROM.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.04.2018

 
Cuvinte cheie:
Mihai Rohan
, industria cimentului
, patronat
, autostrada
, CIROM
, infrastructura
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide