RWE (Germania), GDF Suez (grup franco-belgian) şi Iberdrola(Spania) au părăsit proiectul de 4 miliarde de euro al reactoarelor3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, după ce anul trecutşi cehii de la CEZ s-au retras din cea mai mare investiţie aRomâniei din ultimii 20 de ani.
Deşi decizia comună a celor trei investitori a fost anunţată pesite-ul RWE, oficialii Ministerului Economiei spun că ei nu auprimit nicio informare oficială privind retragerea lor. Surse dinpiaţă dau ca sigură şi plecarea ultimilor doi investitori rămaşi,în afară de stat: italienii de la Enel şi miliardarul indianLakshmi Mittal prin ArcelorMittal România.
"Încă din 2008, GDF Suez, RWE şi Iberdrola, alături de alţiinvestitori internaţionali, au fost partenerii Nuclearelectricapentru dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.Incertitudinile economice şi de piaţă care au înconjurat acestproiect, legate în cea mai mare parte de criza financiară actuală,nu sunt compatibile cu necesarul de capital pentru un proiectnuclear nou. În consecinţă, în concordanţă cu politicile deinvestiţii individuale, GDF Suez, RWE şi Iberdrola au decis să numai participe la dezvoltarea acestui proiect", anunţă într-odeclaraţie comună cele trei grupuri.
Ele au precizat că decizia nu are nicio legătură cu calitateatehnică a proiectului, aprobat recent şi de CE.
Potrivit însă unor surse din piaţă, şi retragerea celor doiinvestitori străini rămaşi (Enel şi ArcelorMittal) esteiminentă.
"Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceriprecizează că, până în acest moment, nu a primit o informareoficială din partea vreunei companii cu privire la o eventualădecizie de retragere", au declarat reprezentanţii MinisteruluiEconomiei, în ciuda faptului că atât GDF Suez, cât şi RWE au trimisdeclaraţii comune privind retragerea lor din proiect.
"Retragerea cehilor la CEZ de anul trecut a fost un semnal. Nus-a atins nicio ţintă a acestui proiect după mai bine de doi ani dediscuţii. Decizia CEZ şi semnalele venite din partea guvernului, decele mai multe ori divergente, i-au scos şi pe ceilalţi investitoridin proiect. Au fost lăsaţi în beznă cu nişte lucruri esenţiale.Deşi echipele locale voiau să meargă mai departe, ele nu au pututlivra informaţii concrete către boardurile lor, aşa că s-auretras", spun surse apropiate negocierilor.
Pe de altă parte, alte surse din piaţă spun că acesta nu este uneşec al statului român.
"Statul ar putea să afacă singur un grup nuclear, aşa cum le-afăcut şi pe celalte două funcţionale. Mai sunt încă doi ani în carese vor pune la punct toate detaliile acestui proiect, timp în carecheltuielile sunt de ordinul zecilor de milioane de euro, deci potfi suportate de stat, şi în care se pot atrage alţi investitori.Retragrea investitorilor nu poate fi considerată însă un eşec alstatului român", crede un specialist din piaţa energiei. Potrivitacestuia, statul în comparaţie cu marile corporaţii nu arepresiunea unor boarduri sau a unor bănci, motiv pentru care deobicei lucrurile durează mai mult.
"Un proiect nuclear nu este simplu. Nu este simplu nici dacăeşti extrem de hotărât să faci două reactoare nucleare deodată",continuă sursele amintite.
Statul român a făcut de unul singur cele două reactoare caresunt în prezent funcţionale pe platforma de la Cernavodă, ambeleunităţi fiind puse în funcţiune după Revoluţie. "Un astfel deproiect poate depăşi ca durată zece ani, ceea ce depăşeşte vitezacu care lucrează companiile multinaţionale", mai spun surse dinpiaţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
