Cele mai frecvente sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei vizează înţelegerile între producători sau furnizori şi lanţurile de magazine, a declarat, joi, la Constanţa, preşedintele acestei autorităţi, menţionând că Selgros, Metro, şi Mega Image figurează între companiile sancţionate pentru astfel de practici.
„Nu neapărat cele mai importante, dar cele mai frecvente sancţiuni le aplicăm pentru înţelegeri între producători sau furnizori şi lanţurile de magazine. E o tentaţie foarte frecventă, dar ilegală, a furnizorilor de a se asigura că marfa lor nu este vândută sub un anumit preţ către consumatorul final. Şi e o preocupare, de asemenea ilegală, a lanţurilor de magazine să se asigure că ei au preţuri mai bune decât alţii, de a se asigura că nu apar oferte mai atractive la concurenţii lor. Dacă vedeţi amenzile date pe zona de comercializare a alimentelor, firmele mari sunt Selgros, Metro, şi Mega Image, şi sunt o serie de furnizori ai lor şi din Constanţa. Avem multe sancţiuni date pe comercializare de centrale termice, vopseluri, materiale de construcţii, astea sunt practicile cele mai frecvente”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa.
Bogdan Chirţoiu spune că aproximativ o treime dintre investigaţiile făcute nu se soldează cu sancţiuni sau alte măsuri.
„Deci sunt şi situaţii în care spunem: Da, am suspectat ceva, nu am găsit dovezi. Nu putem spune că nu s-a întâmplat, nu ştim. Ce putem spune e că nu avem dovezi suficiente ca să dăm o sancţiune şi să ne asumăm că mergem în instanţă să o apărăm”, a spus Chiriţoiu.
E a mai afirmat că amenzile sunt contestate, dar se plăteşte înainte.
„Contestaţia nu suspendă plata. Banii se duc la buget, excepţia este dacă instanţa suspendă plata. Nu am mai văzut de ani de zile decizie a Înaltei Curţi care să suspende plata. De regulă instanţa nu suspendă plata, ca atare ANAF-ul execută companiile de banii respectivi. Ne judecăm. Cam trei ani ţine un proces la Curtea de Apel şi la Înalta Curte”, a mai declarat Bogdan Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, site-ul Consiliului Concurenţei conţine şi o rubrică unde pot fi făcute reclamaţii sub protecţia anonimatului, dar sesizările făcute ar trebui să conţină date exacte. El a precizat că aproximativ jumătate din investigaţii provin din plângeri, iar restul din monitorizarea pieţei.
„Cam jumătate sunt din ce descoperim noi, din monitorizarea pieţei, ce mai scrieţi dumneavoastră, iar jumătate sunt rezultatul unor plângeri făcute de firme care se consideră victima unor comportamente anticoncurenţiale”, a mai declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.
