La 10 ani de la aderarea la UE, fermierii au constatat că au mai puţin teren lăsat pârloagă, că efectivele de animale au scăzut, cu excepţia ovinelor şi a caprinelor, şi că producătorii agricoli se confruntă cu aceleaşi probleme ca acum 10 ani, şi anume, lispa unei infrastructuri funcţionale de irigaţii.
„În urmă cu 10 ani, România avea suprafeţe mari nelucrate, patru milioane de hectare de teren pârloagă, care din fericire astăzi sunt lucrate. Din importatori de cereale înainte de aderare ne-am transformat în exportatori de cereale care livrăm în jur de 5 milioane tone de cereale pe an“, a spus ieri Nicolae Sitaru, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), în carul unei conferinţe anuale organizate de instituţia pe care o reprezintă şi care a avut ca temă anul acesta tema „Agricultura României după zece ani de la aderarea la UE“.
România irigă aceeaşi suprafaţă de teren agricol ca acum 10 ani, în jur de 150.000 de hectare, producţiile rămânând în continuare dependente de vreme, deşi în perioada comunismulul România putea iriga mai bine de 3 milioane de hectare de teren agricol.
„Astăzi, ca şi acum 10 ani, se irigă în jur de 150.000 de hectare anual, adică 5% din totalul suprafeţei amenajate, sau dacă vreţi, undeva la 1,5 % din arabilul ţării. Dacă întrebi factorii de răspundere din minister, ţi se răspunde că 800.000 de hecatre pot fi irigate, dar nu îşi pot explica, e greu pentru ei, de ce nu se irigă şi ce s-ar putea face în acest sens“, a spus Marcel Cucu, un fermier din judeţul Brăila şi membru LAPAR.
