♦ Lanţul de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image deţine doar în Bucureşti 430 dintre cele aproape 600 de unităţi, acoperind astfel toate cartierele dormitor, zonele de birouri şi chiar şi dezvoltările rezidenţiale noi ♦ Retailerul care a devenit cel mai important chiriaş de la parterul blocurilor din Capitală are în medie două magazine pe kilometru pătrat ♦ Există însă zone unde există 4-5 unităţi pe câteva sute de metri pătraţi.
În zona Bucur Obor din Capitală, pe o distanţă de doar 350-400 de metri sunt amplasate trei supermarketuri Mega Image şi un magazin de proximitate Shop & Go, ambele branduri din portofoliul aceluiaşi grup. În zonă nu există niciun alt magazin al unui alt lanţ internaţional, iar doi comercianţi tradiţionali din apropiere se luptă să supravieţuiască.
Retailerul belgiano-olandez Mega Image este de departe cel mai extins lanţ de magazine din Capitală, aceasta fiind încă de la început strategia companiei. Astfel, pe o piaţă ce numără 8.500 de magazine, Mega Image are 430 de unităţi, potrivit calculelor ZF pe baza datelor anunţate de companie.
Mai exact, din totalul magazinelor din Bucureşti, fie ele alimentare, hipermarketuri, magazine de discount sau proximitate, Mega Image deţine 5%. Unu din 20 de magazine poartă sigla Mega Image sau Shop & Go. Şi ca nivel al businessului retailerului este lider pe o piaţă a bunurilor de larg consum evaluată la circa 4,4 mld. euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Vektor Marktforschung.
„Pe piaţa din Bucureşti avem o cotă de piaţă de peste 20%. Oraşul se dezvoltă şi noi creştem odată cu el. Vorbesc despre Bucureşti şi Ilfov, zona extinsă a Bucureştiului cum o numim noi. Mergem şi în zone rezidenţiale, şi în clădiri de birouri, şi în cadrul proiectelor imobiliare noi“, spunea la finalul anului trecut Vassilis Stavrou, directorul general al Mega Image, într-un interviu acordat ZF.
Retailerul a terminat anul trecut cu afaceri de peste 1 mld. euro, conform estimărilor ZF pe baza datelor oferite de reprezentanţii Mega Image. Cea mai mare parte a businessului este realizată în Bucureşti, circa 80% conform estimărilor.
Compania deţine 5% din magazinele din Bucureşti, însă primeşte 20% din banii cheltuiţi de consumatori pe bunuri de larg consum. Acest lucru este justificat de faptul că cele mai multe dintre cele 8.500 de magazine din oraş sunt tradiţionale, deci chioşcuri şi alimentare, care au şi suprafeţe mai mici, dar mai ales vânzări mai mici decât magazinele moderne, respectiv supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă sau hipermarketuri. Comerţul modern a început să se dezvolte acum circa două decenii şi a cucerit treptat aproape 60% din toată piaţa. Avantajul jucătorilor internaţionali a fost acela că au beneficiat de fonduri pentru expansiune de la compania-mamă. Cu reţele extinse, retailerii internaţionali au putut să negocieze volume mai mari de achiziţii şi deci preţuri mai mici. La raft, acest lucru s-a tradus în diferenţe de 10-30% sau chiar mai mult faţă de un mic comerciant tradiţional.
„Comerţul modern are o creştere mai accelerată decât cea a comerţului tradiţional şi cred că ponderea se va stabiliza la 60-40%, faţă de 55-45% astăzi. Nu cred că vom vedea o dispariţie a comerţului tradiţional după modelul din Occident, nu acesta este modelul pieţei locale şi în general al ţărilor din Europa de Sud“, mai spunea Vassilis Stavrou la finalul anului trecut.
În România jumătate din populaţie locuieşte în mediul rural, aceasta fiind cea mai mare pondere din Europa.
Hipermarketurile au o cotă de piaţă de 45% în comerţul modern, însă supermarketurile şi magazinele de proximitate postează cea mai accelerată creştere. Această situaţie poate fi explicată de faptul că trăim într-o perioadă în care consumatorii au tot mai puţin timp, adăuga executivul Mega Image. Retailerul este activ pe cele două segmente de magazine mici - supermarketuri şi magazine de proximitate.
Mai mult, spre deosebire de toţi ceilalţi retaileri din piaţă, Mega Image a preferat să îşi concentreze atenţia pe Bucureşti şi împrejurimi.
Anterior, oficialii companiei Mega Image declarau că parte din strategia Mega Image a fost să se concentreze pe Bucureşti pentru că este o insulă în interiorul României, atât ca venituri şi populaţie, cât şi ca stil de viaţă. În oraş salariul mediu este cu 25-30% peste media pe ţară, iar şomajul este minim. Mai mult, aici sunt autorităţile centrale, aici îşi au sediul marile corporaţii. Ei mai spuneau că scopul Mega Image nu a fost acela de a se poziţiona în permanenţă ca fiind cel mai ieftin retailer, nu are nici volumele de vânzări, nici oferte de produse şi nici formatul pentru acest lucru.
Bucureştiul reprezintă din cifrele oficiale doar 10% din populaţia ţării, însă ca pondere în piaţa de FMCG cota este dublă, de peste 20%, arată datele companiei Vektor Marktforschung. Românii cheltuie pe produse de larg consum (FMCG) circa 20,7 mld. euro anual, suma fiind relativ constantă în ultimii ani. La o cotă de 21,3%, locuitorii Capitalei lasă în magazine 4,4 mld. euro, confom calculelor ZF.
Deşi a acoperit Bucureştiul deja cu 430 de magazine, loc de expansiune încă mai există. Anterior, oficialii lanţului anunţau că abia la 500 de magazine s-ar putea considera oraşul acoperit.
Retailerul se poate extinde în continuare, Consiliul Concurenţei analizând abuzul de poziţie dominantă doar după ce o companie ajunge la o cotă de piaţă de peste 40%. Mai mult, analiza se face şi pentru piaţa în ansamblul său, cum ar fi cazul Bucureştiului, dar şi sectorial. Concurenţa analizează acest lucru doar în cazul în care retailerul ar face o achiziţie, în cazul expansiunii organice compania putând să se dezvolte fără probleme în contextul în care piaţa este liberă.
De altfel, datele Vektor Marktforschung mai arată că densitatea totală în Bucureşti este sub media naţională, ceea ce înseamnă că loc de dezvoltare încă mai există. Circa 4,5 magazine la mia de locuitori este media în Bucureşti, pe când la nivel naţional ea se ridică la 5 unităţi/ 1.000 locuitori.
Oficialii Mega Image declarau anterior că România este împărţită în trei – Bucureşti, cele mai mari zece oraşe ale României şi zona rurală. La început, când a început proiectul Mega Image, retailerul a analizat dacă să se extindă în ţară sau să rămână în Bucureşti. A ales cea de-a doua variantă pentru că a realizat atunci că ar fi prea riscant pentru Mege Image, un jucător mic, să meargă în toată ţara. „Am fi pierdut controlul asupra businessului. Mai mult, trebuie să fii puternic, chiar lider, acolo unde esti“, spunea anterior oficialii companiei.
Apoi, până în 2017 compania s-a extins pe o rază de 250 km în jurul Bucureştiului, pentru că a calculat că dacă mergemmai departe costurile ar fi prea mari. Începând cu 2017 au fost deschise primele magazine în judeţul Cluj, unul dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. Mai mult, în piaţă există zvonuri că judeţele Timiş, Arad şi Bihor sunt şi ele pe listă.
Expansiunea a venit în contextul în care retailerul este pe locul 5-6 în comerţul alimentar local, şi nu poate urca pe podium fără o acoperire naţională pentru că pe piaţa din Capitală spaţiu; de creştere este limitat.
