Activitatea în industrie a frânat din nou în octombrie după ce în septembrie dădea semne că îşi revine în urma a cinci luni de scădere continuă.
Potrivit datelor Barometrului Industrial – un sondaj efectuat în rândul managerilor din industrie realizat de IRSOP şi Facultatea de management din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) -, în octombrie activitatea a încetinit din nou. „Indicatorul pentru volumul producţiei“ a scăzut de la 60 de puncte în septembrie la 56 în octombrie şi se află sub media ultimelor 24 de luni.
Indicatorul sau „indexul de difuziune“ folosit în analiza Barometrului industrial - sondaj realizat pe un eşantion de 300 de companii industriale din rândul principalelor 15.200 de companii industriale din România cu peste 9 angajaţi care generează 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie - reprezintă jumătate din rata managerilor care spun că situaţia în compania lor este neschimbată, plus cei care raportează o creştere. Dacă indicatorul intră la sub 50 de puncte, avem, practic, de-a face cu o cădere. Barometrul Industrial arată că, pentru luna octombrie indicatorul pentru „volumul producţiei“ (sau indexul de difuzare) a scăzut de la 60 de puncte în septembrie la 56 de puncte în octombrie.
„Căderea bruscă a indicatorului înseamnă că în luna octombrie volumul total de bunuri şi produse fizice realizate în industrie s-a micşorat faţă de luna anterioară. Totuşi, industria continuă să se menţină într-o zonă de relativă creştere, cu 6 puncte deasupra pragului sub care se află zona de contracţie“, indică documentul citat.
Industria – care realizează aproape un sfert din PIB - nu s-a mişcat deloc bine în acest an.
La începutul anului Comisia Naţională de Prognoză (CNP) miza pe un avans al industriei de 4% în 2016. Optimismul s-a topit în vară, iar în prognoza de toamnă CNP anunţa o creştere probabilă a sectorului de 2,4%.
Însă şi această cifră este optimistă pentru că între ianuarie şi septembrie creşterea faţă de primele nouă luni din 2015 era de 1,4% (ceva mai mare decât în luna precedentă, totuşi, care a fost de 1,1%). Încă rămâne de văzut din datele viitoare ale Statisticii unde s-au dus banii de investiţii – un plus de 9,7% în primele şase luni din an, an/an – pentru că ei nu se văd în evoluţia industriei şi această evoluţie poate fi un semnal că nu există o încredere puternică a managerilor în creşterea economică de 5% aşteptată în 2016, care să-i determine să investească pe termen lung în acest sector. Oricum sectorul este unul inerţial, iar investiţiile, dacă se fac, nu se văd imediat. Nici situaţia din Europa nu ajută prea mult industria – Europa fiind destinaţia a peste două treimi din exporturile României.
„Industria nu are forţă internă suficientă pentru a absorbi şocurile conjuncturale, indiferent de intensitatea lor. Se mai poate observa că nici creşterea economică actuală nu este suficient de puternică sau suficient de îndelungată pentru a atenua vulnerabilităţile structurale din industrie. În schimb, perpetuarea slăbiciunilor reduce progresiv rezistenţa industriei la şocurile de moment. Pe termen scurt, şocurile vin din trei direcţii: comenzile noi, comenzile pentru export şi costurile de producţie“, explică autorii Barometrului Industrial.
Acesta mai arată că, pe lângă faptul că cererea în industrie a scăzut de la un indice de 60 în septembrie, la 57 în octombrie, s-a diminuat şi volumul comenzilor neexecutate de la 52 de puncte în septembrie la 46 în octombrie, ceea ce înseamnă că industria livrează comenzi primite, fără să primească comenzi noi, măcar în acelaşi cuantum, dacă nu în proporţie mai mare.
“Comenzile noi pentru export au crescut puţin, de la 61 de puncte în septembrie la 64. Dar nu toate firmele fac exporturi. În consecinţă, comenzile la export trebuie să crească mai substanţial o perioadă mai lungă pentru a produce un efect pozitiv la nivelul volumului total al producţiei. Costurile de producţie au rămas ridicate (peste 50) şi s-au situat la 59 de puncte în octombrie faţă de 58 în septembrie”, arată documentul citat.
