România 5%: Piaţa agricolă se poate dubla

România este pe locul trei în UE la exportul de cereale către pieţele extracomunitare. La porumb este pe primul loc

22 oct 2014 Autor: Gabriel Razi

Apetitul egiptenilor pentru grâul românesc sau al saudiţilor pentru orzul recoltat în Ialomiţa sau Călăraşi face ca exporturile româneşti de cereale să fie un ghimpe în coasta liderilor europeni Franţa şi Germania.

Traderii de materii prime agri­cole au exportat 2,1 milioane de tone de cereale (grâu, orz şi po­rumb) în perioada 1 iulie-14 octombrie (primele 16 săp­tămâni ale sezonului comercial curent) astfel că marfa românească este pe locul trei în topul celor mai mari exportatori din UE către pieţele extraco­mu­nitare. Aproape două treimi din can­titatea deja livrată sunt aco­perite de grâu, restul fiind împărţit aproa­pe egal între comenzile de orz şi po­rumb.

„Volumul făcut de România pe pieţele terţe a fost mare pentru că producţia europeană a fost de asemenea mare, astfel că cererea a fost mult mai mică din desti­naţiile comu­nitare precum Italia sau Spa­nia. România a trebuit să caute pieţe noi“, a ex­plicat Victor Beznea, direc­torul Prutul Agri Trade, unul dintre primii 20 de comer­cianţi de materii prime agricole de pe piaţa locală.

Situaţia face ca exportul românesc de cereale să se situeze pe a treia poziţie a topului euro­pean după primele 16 săptă­mâni ale se­zo­nului la o diferenţă de 0,9 mil. tone de liderul Franţa şi la 0,6 mil. tone de Germania, ocupanta celui de-al doilea loc.

Poziţia economiei locale este para­doxală şi arată gradul de expunere al cerealelor româneşti pe piaţa internaţională în condiţiile în care Franţa şi Germania au producţii de până la de 3,3 ori mai mari decât cea locală. „Livrările merg bine în pofida con­ges­tiilor din portul Constanţa. Capacităţile de stocare din port s-au mărit, dar în acelaşi ritm a crescut şi producţia astfel că barjele şi ca­mioa­nele ajung să aştepte uneori cu săp­tă­mânile“, a spus Victor Beznea de la Prutul Agri Trade.

Portul Constanţa înseamnă aproape totul pentru afacerile făcute de comercianţii de cereale cu partenerii din afara Uniunii Europene având în vedere că aceasta este principala poartă de plecare a mărfurilor agricole. Odată cu producţia şi investiţiile în capa­ci­tăţi de stocare din port, au crescut şi exporturile către pieţele din Orientul Mijlociu, nordul Africii sau chiar către cele din Orientul Îndepărat.

Dacă în sezonul 2007/2008, pri­mul în care cerealele româneşti au avut ştam­pila UE, exporturile către aceste pieţe erau de numai 0,6 milioane de tone, şapte ani mai târziu, în sezonul 2013/2014, acestea au fost de 12 ori mai mari. Comenzile de cereale din actuala recoltă venite din afara UE ar trebui să ajungă până la sfârşitul lunii iunie din 2015 la 6 mil. tone de cer­eale, dublu faţă de media ulti­me­lor opt se­zoane. Grâul, cel mai important pro­dus cerealier de export al agriculturii ro­mâ­neşti, este tot pe a treia poziţie în UE în funcţie de volumul livrat către pieţele ter­ţe în primele 16 săptămâni ale sezonului, fiind în concurenţă atât cu marfa franţu­zeas­că şi germană, dar şi cu cea din Rusia şi Ucraina.

Deşi ploile au afectat o bună parte din cali­tatea recoltei locale de 7,5 mil. tone, fer­mierii au triat în depozite suficientă marfă astfel încât traderii să reuşească să câştige lici­t­­aţii internaţionale în acest debut de sezon. Achizitorul de stat din Egipt, cel mai mare stat impor­ta­tor de grâu la nivel mondial, a cumpărat 67% din întreaga cantitate de grâu livrată de Ro­mânia în afara UE. Grâul ro­mâ­nesc nu a mai reuşit însă să îşi facă loc între cel fran­ţuzesc şi rusesc în ultima lună şi jumă­tate, două origini cu preţuri mai com­pe­titive.

În plus, la mix-ul exporturilor de cereale se adaugă şi cele aproape 0,5 milioane de tone de orz încarcate pe vase şi trimise în cea mai mare parte către Arabia Saudită şi alte 0,4 milioane de tone de porumb din noua recoltă, marfă ce a început să ajungă în porturi abia în ultimele săptămâni, pe măsură ce fermieri au terminat de recoltat.

 

A treia cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani

Cele 21 milioane de tone de cereale ce au fost strânse în această vară şi toamnă de pe câmp de fermierii români înseamnă a treia cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani iar producţia este cu puţin sub vârfurile istorice de 24,4 milioane de tone din 2004 şi de 22,1 milioane de tone din 1997.

Cantitatea record a fermierilor români este aproape în totalitate rezultatul suprafeţelor mari însămânţate pentru că productivitatea medie pentru toate produsele cerealiere este printre ultimele locuri în Uniunea Europeană. În cazul porumbului, unde producţia totală este a doua cea mai mare din UE productivitatea este în acelaşi timp pe ultimul loc între cele 28 de economii comunitare.

Chiar şi asa, piaţa cerealelor rămâne cel mai important element al producţiei agricole româneşti şi un segment în care se învârt 4 miliarde de euro în sezoanele în care producţia nu este afectată sever de secetă. Piaţa cerealelor înseamnă aproape un sfert din totalul producţiei agricole din România.

 

Piaţa agricolă se poate dubla

Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5%“, prin care mobilizează clasa de business autohtonă - antreprenori şi companii private - pentru a crea o platformă de relansare economică a României.

Agricultura, o piaţă care contribuie cu 6-7% la PIB, a balansat între salvatorul creşterii economice, dar a fost şi cenuşăreasă în anii cu secetă. Economia nu se poate baza în mod real pe agricultură pentru că terenurile arabile nu livrează rezultate constante din cauza fragmentării, lipsei sistemului de irigaţii şi volatilităţii preţurilor.

n Fluctuaţiile de producţie pleacă de la fragmentarea extremă a pieţei terenurilor, iar România este pe ultimul loc în UE la acest capitol cu peste 3 milioane de ferme de mici dimensiuni. Existenţa şi productivitatea redusă a acestor ferme de până la cinci hectare ţine pe loc şi productivitatea medie astfel că rezolvarea problemei microfermelor este esenţială pentru ca motorul agriculturii să ajungă la turaţie maximă.

n Reabilitarea sistemului de irigaţii rămâne tot pe hârtie deşi toate guvernele şi-au asumat acest obiectiv. Reconstrucţia sistemelor de irigaţii ar pune la adăpost producţiile de cereale şi seminţe oleaginoase şi ar asigura  fermierilor încasări de 6 miliarde de euro anual.

n Lichiditatea în piaţa cerealelor este asigurată de traderii multinaţionali şi de creditorii IFN pentru că băncile stau deoparte în condiţiile în care piaţa de agrobusiness este văzută ca una „neagră“ şi riscantă“. Fără banii de investiţii ai băncilor, fermierii rămân în cercul vicios al subdezvoltării şi pradă fluxurilor globale de materii prime şi nu al celor de produse procesate cu valoare adăugată.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.10.2014

 
Read this article in english on www.ZFenglish.com
Cuvinte cheie:
piata
, cereale
, uniunea europeana
, export
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide