Opinie Sorin Pâslaru, Redactor-Şef ZF

România, pe locul 1 în UE la producţia de porumb şi floarea-soarelui. Şi la ce ne foloseşte?

24 iul 2017 Autor: Sorin Pâslaru

Cu o producţie estimată la 13 milioane de tone de porumb, România va fi în 2017 cel mai mare producător din Uniunea Europeană. Anul trecut, conform statisticilor, România a fost cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE şi pe locul 5 la producţia de grâu. Iată că poate şi România să fie la ceva pe locul 1 în Europa: la porumb şi floarea-soarelui.

Se tot discută ce trebuie făcut pentru ca economia să intre în primele 10 din Uniunea Europeană sau chiar pe locul 7, cum visa Călin Popescu Tăriceanu în anii “de glorie” 2004-2008. Însă, suntem abia pe locul 15 ca valoare absolută a PIB-ului, după ţări cu o populaţie la jumătate precum Cehia, Portugalia, Irlanda sau Grecia şi pe penultimul loc din UE ca PIB/capita.

La petrol şi gaze, la fel suntem în top 5 în Uniunea Europeană ca producţie.

Ce folos să ai atâtea resurse naturale disponibile, atâtea bogăţii ale solului şi subsolului dacă nu pot aduce prosperitate locală şi salariul mediu din România rămâne pe penultimul loc din UE? Ce lipseşte?

Ce lipseşte este evident: capacitatea de procesare, din orice domeniu ar fi aceasta. Nu avem destulă industrie de morărit şi panificaţie, nu avem fabrici de amidon, nu avem un sector zootehnic care să transforme porumbul în carne de vită, nu avem destulă capacitate de producţie de îngrăşăminte, de petrochimie, plastic sau fabrici de medicamente care să utilizeze gazul şi petrolul extrase.

Avem, în schimb, jumătate din populaţie în mediul rural, care trăieşte la limita subzistenţei pentru că nu are unde să lucreze pe o rază de 20-30 km sau nu are cum să ajungă la o slujbă mai bine plătită, mai departe, în condiţiile căderii infrastructurii feroviare şi a subdezvoltării celei rutiere. Numai exemplul Bucureştiului dacă este luat, unde de decenii întregi Ministerul Transporturilor nu a reuşit să aducă la standarde de autostradă 60 km de centură.

Disparitatea dintre producţiile de top de cereale/resurse energetice şi veniturile de minimă subzistenţă ar trebui să fie comandamentul pentru orice plan de dezvoltare economică a României: procesare industrială.

Degeaba ai producţie de cereale, dacă nu ai zootehnie.

Între 2007 şi 2017, în loc să crească numărul de bovine din România a scăzut de la 2,9 milioane la 2 milioane. Densitatea şeptelului, adică numărul de bovine sau porcine la hectarul de teren agricol, este în România de 12 bovine/hectar, în Olanda este de 240 de bovine/hectar, iar în Irlanda 144 de bovine la hectar.

Este bine că producţiile de cereale au crescut ca urmare a investiţiilor din ultimii ani în echipamente şi tehnică agricolă, însă valoarea adăugată obţinută va fi suficientă doar dacă lanţul se închide până în frigiderele consumatorilor.

Modelul de dezvoltare extensivă prin creşterea producţiilor nu poate aduce roade. Doar investiţiile în capacităţi de procesare locală sunt generatoare de valoare.

„Este păcat să exportăm cereale şi să importăm biscuiţi”, spune Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România.

La 28 de ani de la Revoluţie, România este tot cu 54% din populaţie în mediul rural, cel mai înalt procent din Europa. În 1960 gradul de urbanizare era 32%, în 1977 era de 44%.

Oricine ar face industrializarea în România în continuare: capitalul străin, capitalul românesc, nu mai contează decât să o facă.

Producţie locală, procesare locală, consum local. Închiderea acestor verigi în industria agroalimentară, unde deficitul comercial extern este în continuare consistent, de 2 miliarde de euro pe an, ar fi doar primul pas în transformarea industriei agroalimentare într-un vector de creştere.

Pasul doi ar trebui să fie exportul masiv. La puterea agricolă a României, exporturile de produse agroalimentare ar trebui să fie de 20 miliarde de euro pe an, nu de 4 mld. euro, cât sunt în prezent. Franţa exportă numai vinuri de 4 mld. de euro. La carnea de vită, toată Europa este deficitară.

Cu o producţie încă mediocră la hectar, de 4-5 tone, Ro­mâ­nia este pe locul 1 în UE la porumb. Dar pe măsură ce pro­ducţia media va creşte, va putea ajunge pe primele locuri din lume. Însă această creştere nu este şi garanţia dezvoltării eco­nomice fără investiţii în capacităţi de procesare şi zootehnie.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.07.2017

 
Cuvinte cheie:
productie
, romania
, uniunea europeana
, crestere
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide