România are nevoie de investiţii în unităţi de producere aelectricităţii în cogenerare, fără de care nu va putea deveni unexportator în regiune, dar îi lipseşte decizia politică în privinţadirecţiei de dezvoltare a sectorului energetic, apreciazădirectorul general al CEZ România, Jan Veskrna.
"Este momentul să neîntoarcem la cogenerare, necesară mai ales în România. Piaţa esteliberă aici, mai este nevoie de legi bune. Lipseşte decizia înprivinţa direcţiei în care merge sectorul energetic în România.Fără cogenerare veţi fi doar importatori de energie, nu veţiexporta niciodată", a declarat Veskrna, la evenimentul Meet theCEO, organizat de BUSINESS Magazin.
Veskrna a spus căintenţia statului român de a crea campioni naţionali în energie,după modelul ceh, este tardivă, iar statului îi lipsesc şi banii,şi managementul.
Cez este controlat destatul ceh în proporţie de 70% şi este competitor în România cufirmele de stat care vor să creeze "campioniinaţionali".
Grupul ceh CEZ, cares-a retras din proiectul de patru miliarde de euro al construcţieireactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de Cernavodă, se aflăîntr-o perioadă "prudentă" de investiţii, iar în România are "undăverde" pentru o asociere cu producătorul de energie deţinut de statHidroelectrica pentru modernizarea unor hidrocentrale.
"Este o perioadăfoarte prudentă de investiţii. În următorii ani nu vor mai fiinvestiţii mari, dar achiziţia TMK Hydroenergy din Reşiţa a fost peplacul acţionarilor. (...) Ne interesează o asociere cu Hidroˆelectrica, avem undă verde de la acţionari." Hidroelectrica vreasă dezvolte în parteneriat public-privat cinci proiecte deproducere a electricităţii, în valoare totală de 280 milioane deeuro, pentru care sunt în curs de realizare studiile defezabilitate.
Cele cinci proiecte deamenajări hidroenergetice ar urma să aibă o putere instalată totalăde 63,3 MW, cu o producţie de electricitate estimată la 300,8 GWhpe an (0,3 TWh), potrivit datelor Hidroelectrica.
CEZ a finalizat laînceputul acestui an achiziţia firmei TMK Hydroenergy Power de laTMK-Reşiţa, care deţine patru microhidrocentrale în zonaCaraş-Severin.
TMK Hydroenergy eracontrolată de combinatul siderurgic TMK-Reşiţa, deţinut de grupulrus TMK, specializat în producţia ţevilor de oţel pentru industriapetrolului şi gazelor naturale.
"E târziu pentru ceidoi campioni naţionali"
România nu trebuie sărenunţe la investiţiile în energie nucleară, însă planul Guvernuluide a comasa principalii producători de energie şi cărbune în douăentităţi este tardiv, conform sursei citate.
Proiectul reactoarelornucleare 3 şi 4 de la Cernavodă a fost abandonat de mai mulţiinvestitori, atât din cauza deciziei de a redirecţiona investiţiilecătre alte pieţe, cât şi din cauza lentorii cu care Guvernuldezvoltă investiţia. "Este târziu pentru cei doi campioninaţionali. În plus, nu sunt fonduri pentru acest proiect, iarmanagementul nu are potenţial", a spus Veskrna.
Şeful CEZ România aprecizat că în momentul în care Guvernul ceh a decis să înfiinţezegrupul CEZ, dispunea şi de fonduri şi de managementperformant.
Venituriîn creştere cu 4%
CEZ operează înRomânia un parc eolian cu o capacitate de 240 MW. Grupul ceh aintrat pe piaţa energetică românească în 2005, când apreluat
de la statdistributorul şi furnizorul de energie Electrica Oltenia.Veniturile operaţiunilor CEZ din România au crescut anul trecut cu4%, la10,105 miliardecoroane
(413,6 milioaneeuro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
