Fiecare persoană ar trebui să îşi aloce, în fiecare zi, câte două minute pentru a-şi adresa o listă de şase întrebări, pentru a identifica lucrurile pe care le poate îmbunătăţi, atât pe plan profesional, cât şi pe plan personal – aceasta a fost una dintre concluziile lui Marshall Goldsmith, unul dintre cei mai influenţi gânditori din lume în materie de afaceri şi desemnat de Harvard Business Review gânditorul numărul 1 în leadership la nivel mondial.
„Eu plătesc pe cineva care mă sună în fiecare zi să îmi repete lista celor 32 de întrebări şi de răspunsuri pe care tot eu le-am formulat, un lucru considerat surprinzător de unii. Oamenii trebuie să aibă o disciplină în a-şi pune întrebări de tipul «De câte ori am încercat să demonstrez că am dreptate astăzi, fără ca acest lucru să merite efortul?» sau «Câte minute m-am uitat astăzi la televizor?». Acest exerciţiu, repetat în fiecare zi, poate schimba lucruri în viaţa fiecăruia. De exemplu, dacă aţi şti că sunteţi întrebaţi sau testaţi în funcţie de cât timp petreceţi uitându-vă la televizor, poate data viitoare nu mai pierdeţi la fel de mult timp cu această activitate“, a spus Goldsmith, prezent ieri la un eveniment organizat de organizaţia HR Club în Bucureşti.
Goldsmith, autor a 34 de cărţi de business (una dintre cele mai cunoscute fiind „What Got You Here Won’t Get You There“- „Ce te-a adus aici nu te va duce mai departe“), a prezentat o listă de şase întrebări iniţiale, la care directorii de HR şi experţii în resurse umane prezenţi în sală să încerce să răspundă zilnic. Astfel, „Am făcut tot ce mi-a stat în puteri să: îmi stabilesc obiective clare, să progresez pentru a-mi atinge ţelul, să construiesc relaţii pozitive, să fiu fericit, să găsesc sensuri, să fiu complet devotat profesional?“ sunt cele şase întrebări la care, teoretic, fiecare angajat ar trebui să răspundă, în fiecare zi, pentru a-şi îmbunătăţi modul de viaţă.
„Am făcut interviuri cu o serie de oameni care erau aproape de sfârşitul vieţii, în care au fost întrebaţi ce ar face dacă s-ar putea întoarce în timp. Trei mesaje esenţiale s-au desprins din această cercetare: încercaţi să fiţi fericiţi cât mai mult timp, aveţi grijă de familie pentru că sunt singurii cărora le pasă de voi (niciun coleg de serviciu nu vă va fi alături la vârsta de 95 de ani) şi urmaţi-vă visul, dacă aveţi unul“, a mai spus Goldsmith.
În opinia lui, cea mai mare boală importată din Occident este „Voi fi fericit atunci când…“, formulare după care apar de regulă sintagme precum „voi avea mai mulţi bani“ sau „voi ajunge la un anumit statut social“.
„Milioane de angajaţi din toată lumea sunt demotivaţi, deprimaţi şi nu reuşesc să îşi atingă obiectivele personale. Trăim într-o furtună perfectă a distragerii atenţiei, care este generată de e-mailuri, telefoane mobile, tablete, TV, filme, social media şi multitasking. Iar oamenii de HR se tot chinuie să găsească metode prin care compania poate să crească nivelul de devotament profesional al angajaţilor şi, în ciuda acestui lucru, tot vedem, când călătorim cu avionul, o înoţitoare de bord mai fericită şi una mai supărată sau poate mai cinică, deşi ambele poartă aceeaşi uniformă şi au participat la aceleaşi programe de training.“
El crede că o creştere a nivelului de implicare a angajatului la locul de muncă trebuie să vină şi din auto-motivare, pentru că dacă angajatul nu se regăseşte în valorile expuse pe „pereţii“ organizaţiilor, nu va putea fi niciodată prea motivat, iar oamenii care se simt groaznic la locul de muncă se vor simţi groaznic şi acasă.
„Companiile care oferă astăzi un beneficiu angajaţilor în speranţa că le va creşte nivelul devotamentului profesional se vor trezi peste trei ani că acel beneficiu s-a transformat într-o aşteptare a angajaţilor din partea companiei“.
Printre clienţii pentru care Marshall Goldsmith oferă servicii de coaching se află Jim Kim, preşedintele Băncii Mondiale.
