Expertii imobiliari sunt de parere ca piata imobiliara logisticase va debloca de anul viitor, cel putin la nivelul tranzactiilor,pe masura ce cererea va egala oferta, iar revenirea va fi unarapida, tinand cont de durata mica de dezvoltare. Principalaproblema pentru anul urmator ramane insa finantarea proiectelor simediul de business incert.
"In ceea ce priveste nivelul de tranzactionare, ne asteptam la un2010 ceva mai bun decat 2009, iar multe companii si-au amanatproiectele anul acesta din cauza incertitudinii mediului debusiness. Prin durata mica de dezvoltare a unui proiect ar trebuica sectorul logistic sa-si revina repede. Depinde insa si definantare sau de increderea dezvoltatorilor in aceasta piata", aexplicat Viorel Opait, managerul departamentului industrial dincadrul Colliers International.
Si Rodica Tarcavu, directorul departamentului industrial al DTZEchinox este de aceasi parere si se asteapta ca in 2010 sectorullogistic sa se deblocheze. "Deja sunt semne de dinamizare a cereriiincepand cu aceasta toamna, asa ca suntem optimisti ca in 2010 seva pune in miscare intreaga economie, determinand astfel siintensificarea sectorului logistic", a explicat ea.
In ceea ce priveste livrarile de spatii logistice, anul acesta s-audat in folosinta aproximativ 80.000 de metri patrati, pestejumatate din acestea in Bucuresti, iar restul in tara.
Pana la sfarsitul anului nu mai sunt anuntate alte livrari,reducerea ofertei ducand treptat la cresterea preturilor lainchiriere.
"In 2009 s-au livrat in Bucuresti 50.000 de metri patrati dedepozite clasa A, toate proiectele fiind contractate si inceputeinca din anul 2008. Deocamdata, toti investitorii asteapta sa vadacum va evolua piata de logistica, respectiv cererea. Este oatitudine prudenta si corecta, avand in vedere restrangereaactivitatii de catre majoritatea chiriasilor si cererea in scadere.In tara
s-au livrat 37.000 de metri patrati, din care 25.000 de metripatrati doar in Brasov", a adaugat Tarcaru.
In prezent stocul de spatii logistice se ridica la peste 900.000 demetri patrati in Capitala si alti 500.000 de metri patrati inproiecte din tara, concentrate in marile orase precum Timisoara,Arad, Ploiesti sau Brasov. Totalul spatiilor logistice aflate indiferite faze de executie se ridica insa la peste doua milioane demetri patrati.
Cu toate acestea, pentru acest an Opait apreciaza ca nu se vor mailivra proiecte logistice pana la sfarsitul anului, investitoriimanifestand un interes ceva mai ridicat pentru retail si spatiilede birouri in aceasta perioada.
"Putinii cumparatori activi in piata sunt interesati mai mult depiata de birouri si retail. Sunt foarte putini investitoriinteresati de proiecte logistice, desi randamentul este ceva maimare", a explicat directorul Colliers.
Chiriasii mici, cei mai favorizati
Pe fondul scaderii cererii din ultima perioada, proprietarii despatii logistice sunt dispusi sa negocieze in scadere chiriile, inacest sens chiriasii mici fiind cei mai avantajati, in timp cechiriasii mari, care doresc peste 10.000 de metri patrati, trebuiesa plateasca acum chiar mai mult decat la sfarsitul anului trecut,pe fondul reducerii ofertei de astfel de spatii.
"Pentru chiriasii mici este cel mai bun moment sa inchiriezespatii, deoarece proprietarii au spatii care au stat neocupate demai multe luni, sunt mai flexibili si per ansamblu vor obtinetermeni financiari buni. Pe masura ce vor fi inchiriate si acestespatii, ofertele vor reveni la un nivel mai ridicat. Pentruchiriasii mari, optiunile sunt foarte limitate si de cele mai multeori ofertele sunt chiar mai ridicate decat in urma cu un an", adeclarat Opait.
In ceea ce priveste preturile, chiriile variaza in prezent intre 4si 5 euro pe metru patrat, dar evolutia din urmatoarele lunidepinde in mare masura de cum va evolua piata in ultimul trimestru.Cu toate acestea, se apreciaza o crestere a chiriilor pe masura caspatiile logistice se vor ocupa, iar oferta va ramaneconstanta.
Logistica mai multa in tara
"Chiriile variaza in intervalul 4-5 euro pe metru patrat, infunctie de suprafata. In tara, pentru spatii similare chiriilevariaza in acelasi interval. Evolutia din urmatoarele luni vadepinde de ce se va intampla in ultimul trimestru, insa pe masurace spatiile disponibile vor fi inchiriate, chiriile pentru spatiimici vor putea creste spre nivelul anterior", a adaugat Opait.Consultantii sunt de parere ca de anul viitor investitorii se vororienta in continuare catre dezvoltarea de proiecte logistice, cupreponderenta in Capitala insa in urmatorii ani se vor orienta sicatre restul tarii. "Credem ca investitorii se vor concentra incontinuare in Bucuresti, aici fiind cea mai are piata de desfacere,fiind insa atrasi in urmatorii ani si de orase cum ar fi Cluj,Bacau, Craiova sau Constanta, care momentan duc lipsa de spatiilogistice de clasa A", a explicat Tarcaru.
Si Opait crede ca vom vedea mai multe dezvoltari logistice in tara,pe masura ce investitorii se vor orienta si in afara Bucurestiului."Se va investi in continuare in Bucuresti, dar miza va fi pe termenmediu si lung pe proiecte in tara. Sunt multe proiecte inghetatecare vor porni in momentul in care va creste si interesulchiriasilor", a spus directorul Colliers.
In ciuda dezvoltarilor din ultima perioada, comparativ cu altecapitale din regiune, Bucurestiul are un stoc de spatii logisticede doua ori mai mic decat Varsovia si Budapesta, in conditiile incare ambele sunt orase mai mici decat Capitala.
"Ca si stoc total de spatii, Bucurestiul sta mai prost decatVarsovia, care are un stoc de 2,3 milioane de metri patratidezvoltati, sau Budapesta, cu un stoc de 1,5 milioane de metripatrati, in conditiile in care Bucurestiul este un oras mai mare.Diferenta mare este in restul tarii, Polonia sau Cehia avanddezvoltati in afara capitalei 3,4 milioane de metri patrati sirespectiv 1,6 milioane de metri patrati", a incheiat Opait.
Depind de infrastructura
- Romania pierde anual miliarde de euro din investitii strainedin lipsa unei infrastructuri moderne.
- Cei 281 de kilometri de autostrada, A1 Bucuresti-Pitesti si A2Bucuresti-Cernavoda, au atras investitii masive in ultimii ani.Dintre acestea, autostrada Bucuresti-Pitesti (130 km) a atrasinvestitii care depasesc 1 mld. euro.
- Dezvoltatori precum compania belgiana Liebrecht&Wood,americanii de la ProLogis si italienii de la Cefin au investitcumulat aproape 500 milioane de euro in parcuri comerciale sispatii logistice la iesirea dinspre Bucuresti spre Pitesti.
- Cele doua autostrazi finalizate au atras numai in ultimul an inRomania investitii de peste 290 mil. euro, cat reprezinta cifrelecumulate pentru proiectele logistice si industriale anuntate decompanii precum PepsiAmericas, Nokia sau Romaqua.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
