♦♦ Industria evaluată la 25 mld. euro anual este însă dominată de marile nume internaţionale, care cu 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount şi proximitate modernă controlează aproape 70% din vânzări ♦ În acest segment au avut loc şi cele mai mari tranzacţii din domeniu.
Patru tranzacţii majore au schimbat în decurs de circa un deceniu faţa retailului cu dominantă alimentară din România. Este vorba de acorduri cu o valoare totală de peste 1 mld. euro, care au dus la exitul a trei reţele internaţionale şi la apariţia unui nou lider.
Analiza vine în contextul în care ZF a scris ieri că gigantul Carrefour preia operaţiunile din România ale retailerului Cora într-o trazacţie ce are de o parte şi de alta a mesei investitori francezi, spun sursele din piaţă. Trazacţia ar urma să se semneze în această săptămână şi ar fi cel mai mare acord din retailul alimentar din ultimii şapte ani, fiind evaluat la 70-90 mil. euro. Dealul vizează doar operaţiunile celor zece hipermarketuri şi alte câteva magazine de proximitate modernă sub brandul Cora, retailerul vânzând anterior proprietăţile imobiliare.
După valoare, această tranzacţie dintre Carrefour şi Cora ar fi astfel pe locul cinci în topul ZF, conform datelor existente.
Istoric, au fost trei tranzacţii majore – preluarea Profi de către fondul de investiţii Mid Europa Partners, în 2016, în schimbul sumei de 533 mil. euro, exitul Real prin vânzarea hipermarketurilor către Auchan (20 de magazine mari pentru 250 mil. euro) şi intrarea Lidl pe piaţă prin achiziţia Plus Discount (circa 200 mil. euro). Pe locul patru vine preluarea Billa de către Carrefour.
În 2016, când Mid Europa Partners a cumpărat Profi în România, fondul de private equity anunţa că aceasta era cea mai mare tranzacţie făcută până la momentul respectiv în România.
Şapte ani mai târziu, fondul, unul dintre investitorii financiari activi de pe piaţa din România în ultimul deceniu, se apropie de momentul în care va face exit din afacerea Profi, o reţea de peste 1.600 de magazine, spun sursele din piaţă. În mod normal, un investitor financiar cumpără o companie cu scopul de a o vinde ulterior, de regulă după 4-6 ani, în câştig. Se întâmplă uneori ca, din motive ce ţin de evoluţia economiei, a unei anume industrii sau companii, vânzarea să fie amânată până la un moment ulterior considerat mai bun. În unele situaţii – mai rare, e adevărat – fondurile vând în pierdere.
În ceea ce priveşte Profi, Mid Europa Partners are două soluţii – să vândă către un investitor strategic sau către unul financiar. Un strategic cumpără cu gândul de a sta în business pe termen lung, pe când un fond va căuta o soluţie ulterioară de vânzare.
În ceea ce priveşte Profi, compania nu se află la prima tranzacţie, aşa că un nou fond ar trebui să vadă o soluţie profitabilă în următorii 4-6 ani.
Spre exemplu, în 2009, când primul investitor financiar a cumpărat businessul, reţeaua număra 60 de magazine. Atunci, Enterprise Investors a plătit 66 mil. euro.
În 2016, la vânzarea către Mid Europa Partners, retailerul ajunsese la circa 500 de supermarketuri şi magazine de proximitate modernă. Între timp, compania s-a extins puternic, depăşind pragul de 1.600 de unităţi. De altfel, şi evaluarea Profi sare acum de 1 mld. euro, conform datelor din piaţă.
În afară de Profi, nicio altă reţea mare din România nu are în spate fonduri de investiţii, ci doar grupuri de retail. Şi exiturile majore pe care le-au operat jucătorii anterior – Real (hipermarketuri), Billa (supermarketuri) şi Plus Discount (discount) - s-au finalizat cu achiziţia operaţiunilor locale de către strategici deja existenţi în piaţă - Auchan şi Carrefour – sau nou-intraţi – Lidl.Achiziţia a peste 100 de magazine Plus Discount de către Lidl în 2011 a făcut ca nici un deceniu mai târziu, prin expansiune accelerată, să ducă la instaurarea unui nou lider. Lidl este, potrivit rezultatelor din 2020 şi 2021 cel mai mare jucător din comerţul local.
Achiziţiile pe care companiile le fac, indiferent de domeniu, au ca scop fix acest lucru, consolidarea poziţiei proprii într-o piaţă sau într-un sector.
În România, comerţul cu dominantă alimentară este împărţit între zece reţele străine mari, câteva sute de companii autohtone care au dezvoltat lanţuri de magazine şi alte zeci de mii de mici jucători. Industria evaluată la 25 mld. euro anual este însă dominată de marile nume internaţionale, care cu 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount şi proximitate modernă controlează aproape 70% din vânzări. În acest segment au avut loc şi cele mai mari tranzacţii din domeniu care au dus la consolidarea puterii în mâinile unui număr mai mic de actori.
Spre exemplu, preluarea Cora va sedimenta poziţia Carrefour pe piaţa de hipermarketuri, dat fiind că unele dintre magazinele mari ale vânzătorului – cele de la Lujerului, Pantelimon şi Sun Plaza – sunt considerate printre cele mai bune ca vâzări. Carrefour Orhideea şi Carrefour Băneasa sunt la rândul lor în top, la vârf. În total, Carrefour are 43 de magazine pe formatul de hipermarketuri, magazine cu suprafeţe generoase şi vânzări pe măsură.
De-a lungul anilor, au mai existat şi alte exituri mai mici (Interex, G’Market) sau achiziţii ale unor reţele locale de către actorii din comerţul modern, dar analiza ZF a vrut să scoată în evidenţă acordurile care au avut forţa de a transforma peisajul local de retail alimentar.
