Astfel, piaţa locală „mănâncă“ circa 13% din piaţa de 117 mld. euro din regiune, în timp ce Polonia, cea mai importantă economie din Europa Centrală şi de Est, este responsabilă pentru jumătate din total.
Ponderile sunt aferente anului 2015, ultimul pentru care PMR oferă structura pe ţări, însă aceasta nu va fi mult diferită nici anul trecut când piaţa a ajuns la 117 mld. euro, faţă de 115 mld. euro.
Analiştii PMR vorbesc de o creştere a pieţei regionale de 1,8% în 2016 versus 2015, un avans de două ori mai lent decât anterior. România este posibil să îşi fi majorat anul trecut cota regională în sens pozitiv după ce consumul de alimente a avansat cu circa 13-14%, potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică. Consumul a crescut puternic anul trecut la nivel general, dar şi-a continuat avansul şi pe segmentul alimentelor. Pe acest segment însă ritmul a încetinit în a doua parte a anului după ce efectul de bază al reducerii TVA s-a dus începând cu 1 iunie 2016.
Deşi consumul local creşte, susţinut de măsurile de relaxare fiscală şi de majorările salariale, România este mult în urma altor state în ceea ce priveşte consumul per capita. Astfel, un român cheltuie nici 63 de euro pe lună la cumpărături în comerţul cu dominantă alimentară, o sumă de două ori mai mică decât cea din Polonia sau Cehia. Preţurile între aceste state nu sunt mult diferite. Ba mai mult, Polonia are preţuri la alimente, băuturi şi ţigări similare cu cele din România.
Suma cheltuită pe astfel de produse este însă dublă, semn că vecinii României fie cumpără în volum mai mult, fie se orientează către produse premium.
Diferenţele în ceea suma medie cheltuită per capita se menţin şi în ceea ce priveşte salariul minim din aceste ţări. În România salariul mediu net lunar este de sub 450 de euro, pe când în Polonia este de circa două ori mai mare, la fel şi în Cehia. Faptul că preţurile sunt aliniate însă salariile sunt mai mici în România reprezintă motivul pentru care piaţa locală se află la coada Europei în ceea ce priveşte puterea de cumpărare.
Suma cheltuită de un român la cumpărături în comerţul cu dominantă alimentară reprezintă circa 15% din salariul sau lunar, restul fiind împărţit între utilităţi, rate bancare sau chirii, haine, timp liber, educaţie sau sănătate. De altfel, tocmai puterea de cumpărare scăzută face ca românii să cheltuie cea mai mare pondere din salariul lor lunar pe alimente, băuturi şi ţigări, motiv pentru care sumele rămase pentru domenii precum educaţie sau sănătate să fie infime.
